"Între pași și urme" – 21234 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
PGPetre Got
Petre Got (n. 20 septembrie 1937, Desești jud. Maramureș) este un poet și jurnalist român. Numele său este uneori scris sub forma Petre Gott. Părinții săi se numeau Gheorghe Got și Ioana (n. Sacalâș) și erau amândoi țărani. Gheorghe Got și Ioan Pop (văr primar dinspre mamă) au fost deținuți politici în perioada 1959–1962, respectiv 1958–1964, fapt care l-a adus pe tânărul Got la un pas de a fi exmatriculat din facultate. În 1962, Petre Got absolvă studiile de licență ale Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj. Debutează cu poeme în revista Familia (1966). Debutul editorial este reprezentat de volumul de poezii Cer înfrunzit (1969). Urmează colaborări la reviste literare precum: Familia, Tribuna, Luceafărul”, Steaua, România literară, Viața Românească, Ramuri, Convorbii literare etc. Poezia „Muntele” beneficiază de adaptarea muzicală în manieră hard rock a lui Dan Aldea, pentru grupul Sfinx. Piesa a fost lansată în 1975, pe discul Lume albă. Între anii 1974–2008 a...
4 poezii, 0 proze
GPgeorge popa
Nascut in Brasov. Intre doua culturi,doua religii. Absolvent la Finante-Banci. Scriu ,incercand sa exprim ceea ce este in interiorul meu.La judecata se vor cantari doar lacrimile,asa cum spunea Emil Cioran. Cuvintele vor fi ceea ce ramane in urma mea,si dupa. Pasii se vor pierde in nisip,acoperiti de zefir,sub soare,sub noapte. Ideea de a fi a fost suficienta. M-am nascut,trait si am fost OM. Recunostiinta profesorilor care m-au invatat,oamenilor care m-au invatat sa nu gresesc,atunci cand aleg,lui Dumnezeu care mi-a calauzit pasii pe Drumul Vietii. Cuvantul care va ramane sapat in piatra in urma mea,si in mintea si sufletul celorlalti. George Popa
37 poezii, 0 proze
ACAdrian Cadar
Autorul s-a nascut la 8 martie 1978 in Oradea. Primii pasi in scoala i-au fost indrumati de invatatoarea Maria Bughiuri de la Scoala cu clasele I-VIII "Dimitrie Cantemir" din Oradea. Gimnaziul l-a urmat in cadrul Colegiului Pedagogic "Iosif Vulcan". In perioada 1992-1996 a urmat cursurile Colegiului Tehnic "Mihai Viteazul". In anul 2002 a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii "Tibiscus" din Timisoara. Pasiunea pentru literatura a avut-o de mic copil, inca de pe bancile scolii primare. Cu toate acestea, nu a inceput sa scrie decat relativ recent, mai exact din anul 2000. A inceput cu versuri, dupa care a inceput sa abordeze si proza scurta SF. A publicat povestiri SF in diverse site-uri de profil din intreaba lume, precum si intr-o antologie internationala de povestiri, "Passion" (in limba engleza). Antologia "Fictionar 0.9" contine de asemenea 3 povestiri ale autorului (in curs de aparitie la editura Pro). A scrie pentru autor inseamna a exprima ceea ce simte in...
31 poezii, 0 proze
DBDumitru Bordeianu
Dumitru Bordeianu s-a nascut in 15 august, in anul 1921, in Draguseni, judetul Botosani, avand sa creasca sub si sa se bucure de obladuirea Maicii Domnului, atat in familie, cat si in cele mai intunecate incercari ale vietii. De mic simte duhul Ortodoxiei mangaindu-l si ocrotindu-i pasii spre o viata bineplacuta lui Dumnezeu. Urmeaza cursurile scolare in satul natal, iar liceul la Falticeni si Storojinet, cand intra in Fratiile de Cruce (1939). O data cu declansarea razboiului, cu pierderile teritoriale suferite de Romania, este mobilizat si lupta pe front, pana la Cotul Donului, fiind decorat cu medalia „Barbatie si Credinta”. Dar cu sine, cu dusmanii neamului si ai lui Dumnezeu avea sa dea marile batalii mai tarziu.„Bandit, dusman al clasei muncitoare” In 1946, fiind student al Facultatii de Medicina din Iasi activeaza in randurile Miscarii Legionare – „legaturi, informatii, sedinte, disciplina, pregatire, curaj”* – in cadrul Centrului Studentesc in „lupta fara compromis impotriva a...
0 poezii, 0 proze
MTmircea trifu
A fi poet nu e dacit întâmplare . Trebuie să știi însă, Prețioaso , că numele acesta de poet , foarte puțini îl merită , așa că eu unul nu-s dacit un iubitor al poeziei , iar pentru ceea ce-mi face trebuință , nu mă duc nici să cer , nici să caut versuri străine : cele pe care le am , sunt ale mele, dar asta nu înseamnă că sunt poet. Poezia trebuie folosită ca un giuvaier foarte prețios, pe care stăpânul lui nu-l poartă in fiece zi și nu-l arată oricui , nici la orice pas , ci numai când se cuvine si are temeri să-l arate. Poezia e o prea frumoasă domnița , neprihănită , cinstită , cuminte , iscusită , sfioasă si retrasă între hotarele înțelepciunii cele mai înalte. E prietena singurătății , îi țin de urât izvoarele, o mângâie pajiștea , îi descrețesc fruntea copacii , o învelesc florile , și-n cele din urma, ea însăși îi desfată și-i instruiește pe toți cei ce se împărtășesc dintr-însa. MIGUEL DE CERVANTES SAAVEDRA NUVELE EXEMPLARE "TIGANCUSA".. Publicat doua volume de...
812 poezii, 0 proze
ABAida Boldeanu
Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...
12 poezii, 0 proze
INIon Negoițescu
Ion Negoițescu (* 10 august 1921, Cluj - † 6 februarie 1993,München) a fost un critic și istoric literar român. Este fiul lui Ioan Negoițescu, ofițer de carieră, și al Lucreției Negoițescu (născută Cotuțiu, fiică a unui preot ortodox memorandist). A urmat cursurile liceelor ,,Gheorghe Bariț" și „Constantin Angelescu” din orașul natal, precum și ale liceului de la Aiud, pe care le-a încheiat în 1940. Licean fiind, s-a simțit atras, temporar, în disjuncție cu individualismul și estetismul pe care le va profesa toată viața, de mișcarea legionară. În anul 1937 a debutat cu versuri, publicate într-un ziar local, „Națiunea română”. Ca student al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj (1941-1946), s-a refugiat, odată cu această instituție, la Sibiu, după pronunțarea Dictatului de la Viena. Poetul s-a arătat foarte critic la adresa conducerii de atunci a României, care acceptase pasiv dezmembrarea țării. El scria peste ani în ,,Straja dragonilor": ,,A nu fi luptat nici în Răsărit, nici în...
4 poezii, 0 proze
GMGheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
MAMondea Adrian
un fel de selfie... transcendentar. Cuvintele conturează. Cuvintele se conturează, dau naștere, un fel de „țesut” complex, învăluind stările, învăluind emisferele. Cuvintele se „regândesc” adesea într-un minunat vortex al trăirilor, coborând discret pe locurile intime, pe acea bandă a sufletului blocat în vibrație (...și distanța necesară pentru încă o sublimă respirație). Să fie poezia un spațiu vital al regăsirii? Sinele unui paradox în care am visat să avem o altă viață? Poate de aceea „curțile” noastre interioare nu ne aparțin. Nu au granițe. „Aleile” au devenit locuri de joacă, un panteon în jurul căruia nu există decât propriile noastre dorințe, senzații, eul creator și impactul psihic al nuanțelor. Dacă ar fi să investesc într-un selfie având ca fundal un joc teribil de ieșiri de urgență, unde „enclavele” intimității mele ar triumfa în ciuda mâinilor goale, aș putea, stenic, rupe marele pas al subconștientului, despărțit de oracole. Doar gândurile sunt umbrite de pleoape. Așa...
245 poezii, 0 proze
Nistor C Codrut
S-a intimplat sa ma nasc si sa descopar intre timp ca viata nu e tocmai un cadou fara cusururi, ci dimpotriva. Ca o consecinta directa a acestui fapt, am inceput sa scriu. Fara a-mi pasa de dogme literare, sacrificind totul sinceritatii.
1 poezii, 0 proze
Între pași și urme
de Djamal Mahmoud
pendulez între emisfere între culori și sunete pendulez între tălpi între pași și urme el se întoarce răscolind nisipurile căutând prin rugina lanțurilor urme de luciu eu caut toiagul pe mal mângâind...
Un fel de geneză
de Teodor Dume
un nor de fum proptește cerul uitat în derivă între doi pași urme de miri mă frâng între capete risipiri și o altă poveste în care unul pleacă altul vine ca într-o gară cu holuri lungi și urme de...
Cornul cu ciocolată
de Diana Hom
Laura răsuci între degete staniolul argintiu și înghiți ultima bucată de ciocolată fără s-o fi savurat măcar, cu obrajii uzi de lacrimi. Nici n-ar fi fost mare lucru de savurat, o cumpăra întotdeauna...
în trecere
de Șerbănescu Ana
printre degete ni se mai scurge doar lumina am devenit sertare și ne-am ascuns de oameni ca să ne întrebăm surprinși cum de muzica răsună printre foi prin pielea noastră și se scurge spre podea...
Invizibile lanțuri
de Marian Nicolae TOMI
Invizibile lanțuri Umbra ta înfiptă ca un cui în perete mii de lumânări sunt ochii mulțimii care te fixează te multiplică pe ecranul de var Tu te ții bine de peretele poros nu vrei să fugi lanțurile...
Norocul și Mintea
de Ion Luca Caragiale
Se zice că odată norocul și mintea s-au prins să meargă împreună la drum și au plecat amândoi într-o călătorie. Ziua întreagă au tot mers ei pe un drumeag de țară, plin de colb, și mai cu vorba, mai...
Vorbe
de Armand Dascalu
Urme de pași și dâre de voci descoperite pe o plajă pustie atunci când carele de cenușă se prelingeau în pântecul Levantului. De atunci vrăbiile s-au desfrunzit iar somnul a prins a deveni hermină...
Haiku-uri
de Djamal Mahmoud
ramuri de sălcâm- între soare și zăpezi în treacăt umbra. soare niciunde- între tălpi și copite albul zăpezii. alb nemărginit- șiruri de urme de pași și nicio umbră.
Fapt divers pe CFR
de Liviu Nanu
Domnule comandant Mă numesc Pribeagu Stamate și în cele ce urmează vreau să vă descriu întâmplările care s-au petrecut în ziua de 05 aprilie a.c. în trenul personal 9004 în jurul orelor 6,30...
Soul of a Slave
de Coval Veronica
1.2.3 pași și mă întorc la stânga. Dau cu ochii de un brad uriaș. La poalele lui se afla un plic negru. Normal s-a gândit la tot. Cu degetele degerate de frig ridic plicul. Mereu peceata din ceară...