"Îndoieli lugubre" – 8251 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
DDDoina Drăguț
Data nașterii: 28 octombrie 1953, Craiova Studii: - Școala generală în com. Silistea Crucii, Dolj - Liceul: Colegiul National Carol I, Craiova - Facultatea de Matematică, Craiova - Studii postuniversitare: specializare în Ingineria de Sistem (soft), București Activitate profesională: - matematician la Centrul Teritorial de Calcul Electronic Slatina; - matematician la Centrul de Calcul IUG Craiova; - șef al Centrului de Calcul IUG Craiova; - profesor de matematică și informatică; - redactor-șef adjunct la ziarul "Mesagerul Olteniei"; - secretar general de redacție la revista "Lege și fărădelege"; - redactor-șef al revistei de cultură "Literaria"; - redactor-șef al revistei de cultură universală "Constelații diamantine". Membră - Liga Scriitorilor Români - Uniunea Ziariștilor Profesioniști Debut literar cu versuri în revista Luceafarul (1977), editorial cu volumul de poezii CEASURI DE ÎNDOIELI (1994) Premii obținute la concursurile și festivalurile de creație literară: - Tradem...
12 poezii, 0 proze
LNLaurentiu Nicolae
... stop Și de la capăt. Am început să scriu în primul an de facultate, poate din nevoia de a arde din gândurile ce nu-mi dădeau pace, cochetând cu poezia ca formă de exprimare a trăirilor, suficient de directă și brutală pentru a fi înțeleasă și totuși suficient de misterioasă și ascunsă pentru a lăsa loc îndoielii. Scrise de obicei la ore târzii, ele n-au fost la început decât o formă rudimentară de fotografie a sufletului, un clasor cu un alt fel de amintiri.
77 poezii, 0 proze
CEClaudia Eu
Sunt vie atunci când scriu poezie, Când mă-nfioară primul vers Cerându-mi să-i dau glas și sens. În rest sunt eu … mai mereu, Aceeași, neschimbată,eu, Cum mă știți … Necunoscuta x cam incomodă Banală în ecuația esențială, Paradoxal de importantă câteodată. Mă rătăcesc din când în când Prin noaptea îndoielii Mă dor tăcerile, Dar pot să râd, în fiecare zi, Vreau încă un miracol pe pamânt Și cred în strălucirea stelei mele.
16 poezii, 0 proze
VTVictor Teisanu
Victor Teișanu este poet și jurnalist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Născut la Darabani (jud. Botoșani) în 15 septembrie 1950, Victor Teișanu a debutat în 1965 în revista ieșeană Cronica. Debutul editorial are loc în 1989, în antologia Intonații, la Editura Junimea din Iași. A mai publicat volumele: Viața într-o frunză (Ed. Timpul, Iași, 1994) Neantul în doi (Ed. Axxa, Botoșani, 2006) Ceremonii de iarnă (Ed. Timpul, Iași, 2007) Fulgul și umbra (Ed. Timpul, Iași, 2008) Arta îndoielii (Ed. Timpul, Iași, 2008) Laureat al mai multor concursuri naționale de poezie și inițiator al mai multor activități culturale (Revista de cultură Hyperion, Cenaclul Literar Nicolae Labiș, Casa Memorială Acad. Dr. Leon Dănăilă), Victor Teișanu este în prezent Directorul Bibliotecii Orășenești din Darabani.
7 poezii, 0 proze
BGBogdan Gagu
Artur Silvestri: "Prin ceea ce se cunoaste dintr-o creatie fara indoiala mai ampla, poezia lui Bogdan Gagu pare a fi ,dincolo de un aer ” deceptionist” izbitor , expresia unui suflet zbuciumat , terorizat de sfarsitul inevitabil ce se evoca pretutindeni cu o staruinta de vremuri apocaliptice. Poet al unei singure teme , el a dat totusi cateva exemple de literatura adevarata precum in memorabila poema ” cum murim”." Daniel Corbu:"Extrem de bogate în idei, afisînd un tragism autentic si un stil original." Iulian APOSTATU:"Bucuria nereținută că în Bogdan Gagu am descoperit un poet. Autentic, temerar, percutant prin idei și imagini, teribilist uneori, pentru că, vorba lui, „mă plimb pe magheru/ mănînc forneti și fumez că sunt baștan între aurolaci/ sunt tare de tot”. Felicitări, Bogdan Gagu! Și o tragere de mînecă la cei 24 ani: atenție la talantul ce vi s-a dat, să nu vă-nghită vedetismul de trecătoare modă!" INONI... "I" - INDESCIFRABIL... ce scriu sunt niste randuri goale care au NIMIC...
338 poezii, 0 proze
CMcoca maria madalina
Ma ghidez in viata asta plina de rautati,intrigi,barfe...dupa un singur lucru...claritatea cuvintelor de neinteles dar,care,fara nicio indoiala,inseamna multe. Locuiesc la tara,asta ma ajuta sa ma destind purtata de vant,murmurul apei cristaline de munte,si de dorinte ascunse...viata insasi este o dorinta...dar care se indeplineste in etape.Ele vin singure,cu putin noroc,sau mai greu,in functie de puterea fiecaruia dintre noi. Incerc sa ma las purtata prin castele,prin epoca demult apusa a cavalerilor si printeselor medievale...sunt mai multi...cei care ma apreciaza,cu adevarat ma considera o printesa,si-mi dedica versuri,prin vant si privind la stele...inconjurata de suflete calde,iubitoare de natura,sensibile,atrase de muzicalitatea vietii... Sunt un amalgam de dorinte,sunt ceea ce pot sa fiu,imi doresc sa nu ma schimb,vreau sa simt viata...Viata trebuie traita,insa ca sa faci asta trebuie sa o simti in adancuri...e inima ta. Eu sunt inima mea,sunt prietena mea...sunt viata!
6 poezii, 0 proze
Pica Valentin
Dacă, pentru o clipă Dumnezeu ar uita că nu sunt decât o paiată de cârpă si mi-ar oferi o alta bucată de viată, fără îndoială că n-as spune tot ceea ce gândesc, dar m-as gândi la tot ceea ce spun.
1 poezii, 0 proze
DGDan Giosu
REPERE, Nr.116 29 ianuarie - 5 februarie 2002 Vine o vreme în viața unui individ (fie el masculin, feminin sau, la alegere, androgin) când doar cărțile mai sunt în stare să calmeze și să liniștească tot ce au tulburat ceilalți. Și când spunem cărți, spunem \"Scândura lui Afansol\" a lui Dan GIOSU. Unul dintre prozatorii care ar putea cu ușurință să fie încadrat la optzeciști de către o istorie riguroasă a literaturii. Un simplu cititor, însă, străin de periodizări sau clasificări savante - ar remarca, fără îndoială, că proza scurtă la care s-a înhămat Dan Giosu, se bucură de puternice accente de umor și absurd, ceea ce pentru noi înseamnă deja mult, dacă nu cumva totul. Ioana BRADEA Un prozator neobișnuit Proza poeților sare de obicei peste cal. Și fie că acest cal este un cal de lemn, cal de bătaie, cal beat sau treaz, ea poate fi bună, proastă, realistă, fantastică, suprarealistă, avangardistă, expresionistă, metaforică, sarcastică, absurdă, toate la un loc; poate fi oricum, poate...
0 poezii, 0 proze
JAJane Austen
Jane Austen (n. 16 decembrie 1775, Steventon, Hampshire, Anglia, d. 18 iulie 1817, Winchester, Hampshire, Anglia) a fost o romancieră engleză realistă din perioada romantică pre-victoriană. Datorită viziunii sale complex-realiste a vieții interioare a femeilor, a măiestriei descrierii, a amestecului bine dozat de descrieri la persoana a treia, respectiv de comentarii ironice și burlești, Austen a devenit fără îndoială cea mai notabilă scriitoare a epocii sale, cu o influență deosebită asupra tuturor cititorilor săi, chiar dacă, în timpul vieții, nu a avut prea mult succes. Născută ca cel de-al șaptelea copil din opt (a avut cinci frați și o soră mai în vîrstă, respectiv un frate mai tânăr) într-o familie mare și unită aflată la marginea de jos a nobilimii engleze, Jane și-a trăit toată viața în familia sa. La început educația și-a primit-o de la tatăl și de la frații ei, dar și prin intermediul cititului. Educația sa formală a luat sfârșit când a părăsit școala Mânăstirii din Reading...
4 poezii, 0 proze
OBOlavo Bilac
Olavo Bilac s-a nascut pe 16-XII-1865 in Rio de Janeiro, Brazilia si a murit pe 28-XII-1918. Este considerat cel mai mare poet care a scris vreodata in portugheza.Maestru desavarsit al modelarii versului, cu un metru si rime ideal alese, poemele sale sunt naturale, sentimentale si in ciuda constructiei riguroasa a versului nu dau impresia de artificialitate. Tema poetica favorita a lui Olavo a fost fara nici o indoiala stelele.Era fascinat de frumusetea cerului instelat caruia i-a dedicat foarte multe poeme.In sutele sale de poezii, majoritatea sonete, intalnim si alte motive poetice ca iubirea, Dumnezeu, erosul, timpul, eroii, mitologia greaca. Bilac, numit si \"Printul poetilor brazilieni\" este si autorul versurilor imnului national. Ultimele sale cuvinte au fost, conform unui ziar din acea vreme, \"Aduceti-mi o cafea, am de gand sa scriu\"...
10 poezii, 0 proze
Îndoieli lugubre
de Daniel Aurelian Rădulescu
Aștept diabolic să se-ntâmple ceva grav, ca pe un cutremur la înaltă scară, să pot să fiu și eu; firav să renasc din cenușă, iar ordinea -ce-i strâmbă- existentă să se prăvale-n praf, să guste...
Mândrețe de faliți
de Daniel Aurelian Rădulescu
N-ar trebui pe nimeni să supăr, să rănesc, Căci doar părerea, sincer, pe drept îmi spun, exprim, Ca unul ce fac parte de-un loc, ce-i zic ”trăiesc”; Cu ce-mi numesc popor, cu proștii lui, cu Prim......
Popor
de Giuseppe Ungaretti
S-a ascuns ceața singuratecă a palmierilor și luna nesfârșită deasupra sterpelor nopți Noaptea cea mai întunecată lugubră broască țestoasă bâjbâie Culoarea nu durează Perla beată a îndoielii îndeamnă...
Din toate câte puțin. Fațete distincte ale iubirii
de razvan rachieriu
Când putem avea totul ne împresoară nimicul și atunci renunțăm la lucrurile derizorii și le păstrăm pe cele cu adevărat importante la care ținem ca la un fetiș Deviza Totul sau nimic se transformă în...
Ploua
de Kamma
Ploaia cădea peste umerii ei goi. Încerca să o curățe de păcate. Ea stătea, în nori, cu ochii îndreptați spre nicăieri. Aceeași lumină grea o înconjura din toate părțile. Aceeași nori cenușii, care...
Sălbatic galopează mâinile
de Maria Elena Chindea
palmele mele și-au uitat frumusețea le-am trimis să mângâie coamele cailor sălbatici fără de hamuri în copite să-nghită balauri îndoiala nu erupe în piele la vedere destupă sticle vechi de vin oțetit...
Camera moliei mele
de Rosu Tiberiu
Camera moliei mele Îmi pansez rana sufletului meu cu fașa sterilă a inepției cotidiene consacrate. Stupefiat de atmosfera lugubră și de dansul sinistru al moliilor mele ce-și perindă aripile poleite...
Fluture strivit
de razvan rachieriu
1. Fluturii striviți între degete Aspirațiile cu speranțe terne ca o zi de toamnă Înțeapă psihic cu intensități de dorințe desuete, Stenice idei iradiază ca frumusețea într-o doamnă. 2. Eliberarea...
Penitenta discursului lui Mihail Crama
de Dragoș Vișan
Penitența discursivă a lui Mihail Crama Dragoș Vișan Mesajele protestatare încap bine și pe sticluța microscopului – pentru că, din numai câteva versuri, Mihail Crama aruncă, de-a lungul genocidului...
Imperiul iadului
de Sven Hassel
„De ce Vistula se ridică și crește, ca pieptul unui erou Ce și dă ultima suflare pe țărmul unei mări bântuite de furtuni? De ce bocetul valurilor, din întunericul abisului adânc, Răsună ca oftatul...