"În pocnetul surd" – 25007 rezultate
0.03 secundeMeilisearchÎn acte esti viu
Volum de versuri – editura Dharana – 2001 - ISBN 973-85007-4-5 821.135.1-1
de Traian Calin Uba
cortina
În spatele cortinei

portret
Portret în ulei de măsline
versuri_antigenitive
volum în pregătire
de Luminita Suse
lumea_inocentei
Călătorie în lumea inocenței
de Anisoara Iordache
Tudor Negoescu
Debut absolut: -în presa scrisă: revista Ramuri, nr.1/1998, girat de poetul Gabriel Chifu; -editorial: un grupaj de versuri în volumul antologic La început a fost Cuvântul…, al Societății Scriitorilor Olteni ( 2001). Cărți publicate: Arheologie în necunoscut, versuri, Editura SITECH, Craiova, 2001  Premianții ratării, versuri, Editura MJM, Craiova, 2003. Ecouri în presă: Virgil Dumitrescu, Bucur Demetrian, Constantin M. Popa, Nicolae Coande, Dan Bogdan Hanu, Marian Drăghici, Paul Aretzu, Marian Barbu, Anton Jurebie, Petre Ciobanu, Miron Țic, Valeria Manta Tăicuțu. Colaborări în presă: Ramuri, Cuvântul Libertății, Mozaicul, Flacăra, Ediție Specială, Rațiunea, Gazeta de Sud, Convorbiri Literare, Arca lui Noe, Mileniu, Logos, Femeia ortodoxă, Paradoxism Journal (SUA), Clipa (SUA), Respiro (SUA), Poezia, Observator (Germania), Ziua literară, Lamura, Datina, Columna, Vatra, Poesis, Terra Nova (Canada), Tribuna, Scrisul Românesc, Supliment Galateea (Germania), Autograf MJM,...
92 poezii, 0 proze
Mircea Bârsilă
Mircea Bârsilă s-a născut la 19 octombrie 1952, în satul Cârciu, comuna Văgiulești, județul Gorj. Are un frate și două surori. Mircea și Sofia sunt gemeni. A absolvit Liceul teoretic „Traian Doda” din Caransebeș. A debutat cu poezie, în ziarul județean „Flamura” din Caraș-Severin. În primii doi ani de liceu a fost coleg – de internat - cu poetul Octavian Doclin. A făcut armata la grăniceri . În l978 a absolvit cursurile (la zi) ale Facultății de Filologie a Universității din Timișoara, secția Română-Latină. Vreme de doi ani (1976-1078) a fost președintele Cenaclului literar „Pavel Dan” al Centrului Universitar Timișoara. A fost prieten la cataramă cu poetul Ion Monoran (cel care a aprins scânteia Revoluției, oprind tramvaiele, în Piața Maria). Împreună cu Ion Monoran și Adrian Derlea a întemeiat, în cadrul opzecismului încă incipient pe atunci, o efemeră mișcare literară numită „ Monodersilism”. Deși a terminat Facultatea cu media 9,30, a fost repartizat ca profesor – dată fiind criza...
0 poezii, 0 proze
Anghel Alexandru Nicusor
Am 19 ani, m-am nascut in Bucuresti si tot aici am si crescut. Inca de mic, mi-a placut poezia, imi placea sa mi se citeasca din Nichita Stanescu, el fiind si poetul care imi ofera si o mare inspiratie. In timpul liceului, am inceput sa scriu poezie si proza scurta, iar doamna profesoara de limba romana mi-a inscris lucrarile la concursuri locale, unde am intalnit oameni noi, cu aceeasi pasiune ca a mea. Apoi, am publicat in fiecare luna cate o poezie in revista liceului, sub pseudonimul Devil. In prezent, studiez Geografia la Universitatea din Bucuresti, iar ca sursa de inspiratie, folosesc textele avangardiste.
4 poezii, 0 proze
Gabriela Melinescu
Gabriela Melinescu (n. 16 august 1942, București) este o eseistă, poetă, scriitoare și traducătoare română, respectiv suedeză, originară din România, stabilită din 1975 în Suedia prin căsătorie cu suedezul René Coeckelberghs. După ce a absolvit Facultatea de Filologie, a fost redactor la revistele Femeia și Luceafărul. În tinerețe a fost implicată într-o relație sentimentală de lungă durată cu poetul Nichita Stănescu, pe care l-a inspirat în numeroase poezii ale sale. Între 1965 și 1975 a publicat următoarele volume de versuri: 1965 - Ceremonie de iarnă, Editura Pentru Literatură (sau EPL) 1967 - Ființe abstracte, Editura Tineretului 1968 - Înăuntrul Legii , EPL 1970 - O boală de origine divină, Editura Albatros 1972 - Jurăminte de sărăcie, castitate și supunere, Editura Eminescu - câștigătoare a premiului Uniunii Scriitorilor din România 1972 - Murmurul lumii, Editura Albatros 1975 - Împotriva celui iubit, Editura Eminescu A mai publicat un volum de proză, Bobinocarii (EPL, 1969), o...
116 poezii, 0 proze
Alexandru Teodor Stamatiad
Al. T. Stamatiad, pe numele său complete Alexandru Teodor Maria Stamatiad, a fost un poet român simbolist. Poetul preferat al lui Macedonski din ultima serie de discipoli, Al. T. Stamatiad s-a născut în 9 mai 1885 la București, fiu natural al Mariei Stamatiade și al locotenent-colonelului Theodor Pallady. Poetul era văr cu pictorul Theodor Pallady și cu Lucia Sturdza-Bulandra și fratele Alexandrinei Cantacuzino. Urmează liceul la "Matei Basarab" și "Sf. Gheorghe", în București. După trecerea licenței în litere, este numit profesor de franceză la Arad (1914), apoi la București. DEbutează, în 1905, sub auspiciile lui Macedonski, cunoscut în 1903, la cafeneaua "Kubler", alături de care va rămâne și atunci când se apropie de grupul Convorbirilor critice, unde-i pledează cauza pe lângă criticul M. Dragomirescu. După război, la reapariția Literatorului, în 1918, Stamatiad devine prim-redactor al revistei, funcție la care renunță în urma unei polemici patetice cu bătrânul "magistru", neurmat...
5 poezii, 0 proze
Teofil Lianu
Mulți dintre poeții afirmați înainte de cataclismul anilor 1944-1945, mînați de un imbold ireprisibil de supraviețuire (firește, lirică), și-au abjurat crezul tinereții. Unii, cu surle și cu trîmbițe ori cu penibile autoflagelări, alții, autoînșelîndu-se (voind să să creadă că n-o făceau decît într-o măsură infimă, fără importanță), alții, în fine, căutînd o nouă identitate, necunoscută cerberilor din edituri. O identitate gîndită, probabil, provizorie, menită abandonului la sperata venire a dezghețului. În acest ultim mod a procedat “iconarul” Teofil Lianu, care devine la mijlocul anilor ’50 poetul ce se adresează îndeosebi copiilor Teofil Dumbrăveanu. Văzuse lumina zilei la 11 (12, după unele surse) decembrie 1908, în ținutul Sucevei (Capul Câmpului-Păltinoasa). Din cauza războiului, purtat multă vreme cu încrîncenare în Bucovina, părinții săi - țăranii Glicheria (născută Olaru) și Grigore Coștiug - nu-l pot da la școală. Ar fi învățat, astfel, să citească abia pe la 14 ani, după...
2 poezii, 0 proze
Kabir
Kabir este discipolul renumitului ascet hindus Ramananda. Kabir se numără printre cei mai mari poeți din lume, biografia lui Kabir, însă, este înconjurată de legende contradictorii, neputându-se avea încredere în nici una dintre ele. Unele au o sursă hindusă, alta musulmană, susținând că a fost ba sufi, ba un sfânt brahman. Numele lui e o dovadă convingătoare că a provenit dintr-o familie de musulmani și cea mai probabilă variantă este cea după care Kabir a fost copilul natural sau înfiat al unui țesător musulman. Kabir a fost mai mult decât un poet, a fost un om al spiritului, un înțelept, un reformator religios și întemeietorul unei școli care numără și azi aproape un milion de hinduși, dar Kabir rămâne pentru noi poetul mistic. Kabir a urât orice exclusivism religios și a căutat mai înainte de toate să-i inițieze pe oameni în libertatea divină. În paralel cu viața lui interioară de iubire și închinare, cu expresia ei artistică în muzică și cuvinte – căci a fost un muzician la fel...
56 poezii, 0 proze
Frédéric Mistral
Motivația Juriului Nobel "ca o recunoaștere a originalității lui pline de prospețime și a inspirației adevărate a creației lui poetice, care reflectă fidel priveliștile țării sale și sufletul autentic al poporului său, și, de asemenea, ca o recunoaștere a activității lui semnificative ca filolog provensal". Frédéric Mistral ( n. 8 septembrie 1830 Maillane, Bouches-du-Rhône - d. 25 martie, 1914 Maillane) poet francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1904. Joseph - Étienne Frédéric Mistral s-a născut la 8 septembrie 1830, în localitatea Bouches-du-Rhone din sudul Franței. Tatăl său este proprietar al Mas-ului du Juge, unde poetul va locui până la moartea acestuia (1885). Face studii la școala rurală de la Saint-Michel-de-Frigolet, apoi la Pensionatul Dupuy și la Colegiul Regal din Avignon. Prima sa încercare poetică (încurajată de Joseph Roumanille, "repetitor" la Colegiul din Avignon și unul dintre cei mai apropiați colaboratori și prieteni ai scriitorului) este...
0 poezii, 0 proze
Traian Dorz
Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...
45 poezii, 0 proze
DamariS
Uneori prin poezie iti exprimi ganduri ascunse, gaduri care nu le poti zice cu voce tare. Prin poezie incerc sa ma eliberez de unele sentimente fiind linistita ca desi nu o va citi persoana caruia ii e destinata, tot o va citi cineva. Am inceput sa scriu la varstra de 10 ani, si de atunci creonul si hartia ma insotzesc pretutindeni. Ceea ce intzeleg eu prin poezie am descris in "Poetul" randuri ce le-am scris. In rest.... am 19 ani, imi place sportul, basketul e preferatul meu, si fotbalul. Echipa preferata Real Madrid. Cam atat sper sa va placa poezia mea!!
6 poezii, 0 proze
În pocnetul surd
de Ana Blandiana
În pocnetul surd al prunelor vinete Pe pământul umed, afund, Voluptuos și cu nerușinare Viața și moartea se întrepătrund. Durere-plăcere egal vinovate Că putrezirea e dulce și împlinirea sfârșit- În...
Ipostaze primăvăratice
de Ivășcan Horia
Se duce iarna La moartea ei nu plânge nimeni Doar stalactitele Cocori în zbor Desenează V-uri pe cer Zbor sincron Furnicile sclave Unui faraon subpământean Inalță piramide Din culorile ascunse...
Muntele înghețat al morții
de Felix Moga
- Când l-am găsit nu mai avea suflare. Doar ce fusese atins cu câteva clipe înainte, căci roata din față încă i se mai învârtea. Biotorul, însă, îi fusese zdrobit. Nu mai aveam cum să-l ajut....
cuando tengo miedo / cuando pienso en la muerte
de Daniela Bîrzu
nu te vindeci de boli cum nu te vindeci de singurătate.stai în mijlocul altor oameni pe o stradă aglomerată.cum te vei chema atunci? ce resort se va declanșa după închiderea valizelor? pocnetul lor...
proiecții
de Daniela Bîrzu
nu te vindeci de boli așa cum nu te vindeci de singurătate. stai în mijlocul oamenilor pe o stradă pierdută. cum te vei chema atunci? ce resort se va declanșa dupa închiderea valizelor și pocnetul...
