"Îmbrățișarea lui Dumnezeu" – 5541 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
DPdan pintican
am crescut undeva,la confluenta dintre dulcele aer traditional de la tara si strictetea impusa de parintii mei. refugiul meu divin era imbratisarea mirosind a busuioc a bunicii mele.dinsa ne priveste acum din neantul fara dureri al celor buni si drepti. am absolvit un liceu cu profil filologic(Ady- Sincai,Cluj-Napoca).actualmente, activez ca si director-executiv in cadrul unei firme de constructii. am inceput sa valsez pe aleile poeziei inca din scoala generala.prima poezie a fost in limba franceza.in liceu, la cererea colegilor, scriam poezii pe care ei le foloseau ca si arme redutabile in campaniile lor de cucerire a fetelor. paradoxal e ca eu nu am reusit niciodata sa fac "cuceriri" cu ajutorul poeziilor mele.am publicat o singura data citeva poezii in ziarul NATIONAL(septembrie 2001) si am fost invitat la doua emisiuni radiofonice, avind ca tema poezia de dragoste, pe postul de radio RENASTEREA(redactor Flavia Teoc). din pacate, scriu cam rar.dar,fara a-mi cauta scuze, cred ca...
9 poezii, 0 proze
AAAlexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
DADoru Alexandru
Parca nu mai era imbratisare contopirea aceea din urma, cand cu adevarat se topeau contururile, disparea carnea, ne uitam respiratia, mistuiti amandoi de o singura, insangerata si nesatioasa gura. De multe ori am nadajduit ca la capatul rapirii aceleia vom intalni, impreuna, moartea. N-am stiut cat ca poate fi atat de ispititoare moartea, atat de calda - voluptate fara spasm, beatitudine fara strigare. Mircea Eliade - Nunta in cer Yahoo ID: grydoryan
258 poezii, 0 proze
FDFlavia Dorelia
Nascuta intr-o zi frumoasa de primavara,la Ploiesti,vreau sa daruiesc lumii tot ce poate cuprinde un suflet omenesc,ce e mai bun si mai frumos,prin revarsare de dragoste inocenta si lumina divina.Fulguirea sufletului meu sa inunde acest Pamant intr-o tandra imbratisare.
3 poezii, 0 proze
VPVlad Parau
M-am nascut in ziua in care am murit, si de atunci incoace incerc sa rascumpar vremea... Cred in Dumnezeu, Care este Iubire, si in Copilarie ca drum spre Dumnezeu. Iubesc Primavara, Basmul, Curcubeul, Muntii, Noaptea - si pe tine. Astept sa vina \"o data ca niciodata\" - cer nou si pamant nou. Si intre timp ma indrept cu o imbratisare mai aproape de moarte. Si de Inviere :)
3 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
GSGeorge Sorin
Tu, orhidee ce îmi porți zâmbetul în noapte Corola inimii deschide-o sub roua dimineții... Și spune-mi, iubito, când visul ne cuprinde Ti-e dor de-mbrătisarea mea în care să te pierzi pentru o clipă?
14 poezii, 0 proze
GSGheorghe Sfintescu
O frunza de mediocritate cu vine de cuget, Moarta de panza invizibila a trairii, Vie de curent rece de ganduri. Imi vibrez optimist viitorul In bulgari de ploaie transfigurez Pe-al meu negru verde Praful ce imi ineaca ochii... O ruga imbratisanda strang la piept Animata de nerenuntare... O dogoresc si pielea mi-este'puizata De crunta oglindire calorica...
2 poezii, 0 proze
ioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
Îmbrățișarea lui Dumnezeu
de Ștefănescu Romeo-Nicolae
Iată-mă... eu sunt... am venit Ia-mă în brațe... Doamne. 26.06.2011 / 10:50 Romeo - Nicolae + ASiIiVro
Îmbrățișarea lui Dumnezeu
de Teodor Dume
Când mă gândesc la cei 13 ani trăiți sub terebilismul adolescenților din jur îmi aduc aminte de ghiozdanul din carton presat bețișoarele de lemn pe post de numărătoare cu bile și de cașul preparat de...
wehkraft gesetzung
de Cătălin Al DOAMNEI
poate că lucrul cel mai impresionant din istoria paideică a lumii îl reprezintă felul în care heidegger bolnav era adus să –și țină seminariile PE TARGÃ aceasta a fost singura condamnare la moarte a...
Icoana cu brațe
de Ioana Camelia Sîrbu
Culori de păcat se admiră-n uman cu rânjet sinistru... Întunericul mi se-nghesuie cu tact sorbindu-mi sâsâit sufletul surpat de uzură... Cu glas dulceag de miere și fiere amestecat în gri privirea...
în această casă goală
de Nuta Craciun
literele aşteaptă ca numele tău să se nască iar pe buzele mele perfecte și locuibile ca acele mângâieri care se lipeau cândva singure de palme simplu așa cum izvorăște lumina din fereastră dimineața...
Sensul bine ascuns
de liviu gradinariu
Sensul bine ascuns Dumnezeu mi se relevă îndeosebi la necaz unde ca un alpinist al abs+o+lutului defrișez păduri de simboluri până dau de mine însumi de masca pe figură căci e frig afară... cât...
Dacă...
de claudia
În grădina Edenului șarpele șerpuiește coborând pe tulpina pomului vieții. Dumnezeu se topește privind îmbrățișarea celor doi, făcuți după chipul și asemănarea Lui. Sâsâitul șarpelui o face pe Eva să...
mi-e frică de-ncolăcirea șerpilor
de Rodica Lupu
mi-e frică niarne de-ncolăcirea șerpilor îmbrățișarea lor rece îmi albește și mai mult oasele apoi îmi sleiește vlaga puțin câte puțin până rămân doar un obstacol numai dacă aș păși peste capetele...
Amintiri despre prima iubire
de Adrian A. Agheorghesei
Mă uit la cerul înserat de ciori, ceața miroase a ceai cu pâine prăjită, și îmi amintesc de tine, iubire cu ochi negri ca spatele lui Dumnezeu, mi-amintesc de tine, iubire, de tine cea cu piept moale...
Fantazii
de Nicolae Szekely
*** din înalturi ochii tăi împrăștie flori de sare adunând cerbii singuratici *** îngerii-demoni ai neliniștilor mele ca niște gene în prelungirea ochilor tăi… *** îngăduie-mi să păstrez în umbra...
Mă tem de vorbe
de Valeria Lioara Roman
Acolo unde orele se sparg în minute, unde uitam de mine, uitată de toți, unde mirosea a clipe aproape, mă regăseam îmbrățișată cu marea în fiecare toamnă dezmățată. Acolo mă contopeam cu trecutul. Mă...