"[Dumnezeul meu se trezește în fiecare dimineată la ora cinci.]" – 20136 rezultate
0.06 secundeMeilisearch
COcristian oprea
IERTARE Am pe cineva,un prieten,care se simte atunci cand iarta ca o gaura intr-un zid. “E un zid inalt ? “,il intreb. “Mai degraba o ruina”,tine el sa-mi limpezeasca nedumerirea. “Si atunci ce-ti pasa,dragul meu,oricum o sa se prabuseasca intr-un fel, nu?”. “Mi-e frica”,spune el,”sa nu ma obisnuiesc cu spartura...” LINISTE “Cum poti sa traiesti fara DUMNEZEU?”,am intrebat-o. Paream amandoi dealtfel,destul de mirati de intrebarea mea.... “Traiesc si-atat,am un rost,o lume in jur de suportat,si as complica inutil jocul asta cu o pedeapsa in plus‘’,mi-a strecurat printre dinti aproape dintr-o rasuflare. O prapastie grea imbracase parca,de tot,cuvintele...Am insistat: “atunci de ce imi spui mereu ca ma iubesti?”. “Pentru ca vreau‘’,zise ea ridicandu-se de la masa,’’sa te stiu linistit...” SA NU DAI NUME RAULUI Sa ii dai buna dimineata,si sa-l trezesti la timp.Sa-l tii pe langa tine si sa-l asezi la masa.Sa nu-l vinzi.El te va cumpara oricum.Sa nu-l lasi totusi sa tuseasca cu zgomot.Iti...
2 poezii, 0 proze
GPgeorge popa
Nascut in Brasov. Intre doua culturi,doua religii. Absolvent la Finante-Banci. Scriu ,incercand sa exprim ceea ce este in interiorul meu.La judecata se vor cantari doar lacrimile,asa cum spunea Emil Cioran. Cuvintele vor fi ceea ce ramane in urma mea,si dupa. Pasii se vor pierde in nisip,acoperiti de zefir,sub soare,sub noapte. Ideea de a fi a fost suficienta. M-am nascut,trait si am fost OM. Recunostiinta profesorilor care m-au invatat,oamenilor care m-au invatat sa nu gresesc,atunci cand aleg,lui Dumnezeu care mi-a calauzit pasii pe Drumul Vietii. Cuvantul care va ramane sapat in piatra in urma mea,si in mintea si sufletul celorlalti. George Popa
37 poezii, 0 proze
COCristina Oprea
M-am născut în anul 1980 și am crescut în satul Roșiori din jud. Suceava. Momentan locuiesc în Iași, unde am și absolvit, în 2002, Facultatea de Informatică la Al. I. Cuza. Lucrez printre studenți, investind în dezvoltarea lor personală, socială și moral-creștină. Mi-au plăcut de când mă știu natura, muzica și poezia.. Am scris doar câteva poezii copilărești, cu rimă, în clasa a șasea...și alte câteva, mult prea serioase, în anii de liceu... Din anul 1998 am început să-L descopăr și să-L cunosc într-un mod personal pe Cel Căruia îi datorez totul: Dumnezeu. Cartea mea preferată a devenit cu timpul Biblia – Cuvântul Lui. Din 2008 am început să exprim câteva din gândurile și emoțiile mele, mai ales din dialogul meu cu Dumnezeu, sub forma unor versuri simple...cele mai multe născându-se în timpul încercărilor mele de a învăța să cânt la chitară.. Am descoperit poezia haiku la începutul anului 2012, la Cenaclul de Haiku de la Ceainăria Sakura din Cluj-Napoca. Câteva zile mai târziu...
14 poezii, 0 proze
Roman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
ADAlin Stelian Dobre
00 00 00 Dialog cu Dumnezeu: -EU sunt Inceputul si Sfarsitul. Tu cine esti sau ce esti? -Eu sunt Singur pe Lume,sunt cel fara Inceput si fara Sfarsit. -Cum poti tu, un muritor sa nu ai Sfarsit? -Pentru ca eu sunt numai Suflet.Cand Sufletul se va desparti de trup asemeanea unor pasari carora le-au fost distruse cuiburile,el va colinda prin lume nelinistit,neinteles si trist, isi va gasi o noua casa si inca una si inca una...la nesfarsit. -Tu nu ma iubesti pe Mine? -Ba da te iubesc cum l-am iubit si pe tatal meu. -Tu nu ma iubesti pentru ca nu vei aduce rod pentru mine,tu esti copacul neroditor, esti cel blestemat . -Doamne, si eu am in gradina mea multi pomi neroditori si ii ud in fiecare zi si am grija de ei ca si de cei cu rod. Cand vine primavara si ciresii si visinii neroditori infloresc si totul e un colt de rai, dar din cauza raului din lume ei se scutura iar fericirea ia locul tristetii. -Frumusetea vietii voastre este data de faptul ca moartea va poate lovi in orice clipa. Daca...
10 poezii, 0 proze
TMTudorache Maria-Mirabela
Traind intr-o lume aproape imposibila, incerc sa ma desprind de Mirabela cea de toate zilele.Poate ca multi nu sunt satisfacuti de cum Dumnezeu sau mai stiu eu cine i-a creat.Si eu am cateva nemultumiri, asa ca am ales a creez o noua Mirabela, o Mirabela pe gustul meu. I-am bagat in minte ca puterea nu exista, nu majoritatea trebuie sa decida, banul este o scuza penibila, iar tot ceea ce conteaza in viata e iubirea. Se pare ca nu a trebuit sa ma chinui cu ea. A inteles singura. Cu asta e mai speciala decat toti. Chiar si decat toate rudele si familia ei. A cochetat cu fotbalul, handbalul, baietii, matematica si teatrul, dar partea creativa i-a pus capac. Asa ca nu are decat sa se dedice aproape in totalitate scrisului (poezie, proza si piese de teatru). Dar...a intalnit iubirea(acum pe cea reala). O sa iubeasca, o sa scrie si o sa fie fericita, avandu-le pe amandoua. E tot ce si-a dorit. Cat despre ceea ce scrie, nu tot este adevarat. Doar iubirea conteaza...
10 poezii, 0 proze
IBIonut Balan
10 ianuarie 1988 - primul tipat in Maternitatea Spitalului Municipal-Caracal; decembrie 1989 - participant activ al Revolutiei (probabil ca plangeam si-mi rodeam unghiile); 1995 - plecarea la scoala (eu nu voiam, da' ai mei voiau sa aiba copilu' scoala...); 1997 - incepe sa se contureze spiritul de revolutionar (sparg primul meu geam; de fapt, al directorului...); 1998 - clasa a patra... primul meu sarut... Doamne, cat m-am mai speriat!!! ; 1999 - ma mut, impreuna cu familia, in metropola Craiovei, din motive care nu va privesc; 2000 - urmeaza o perioada de nerecunoastere a propriei persoane, de renegare a lui Dumnezeu, de revenire la El, de lacrimi, de zambete fortate... pierdusem tot ceea ce construisem pana atunci... 2002 - prima poezie buna scrisa de subsemnatul... urmeaza o perioada de glorie - recunoasterea profesorilor de limba si literatura romana, publicarea creatiilor in revista scolii, nopti lungi de betie si de scris, redescoperirea muzicii extraordinare a lui Tudor...
23 poezii, 0 proze
liliana ghita boian
Am cincizeci de ani si ma simt nerealizata din punct de vedere artistic.Sunt absolventa unei facultati cu caracter economic, dar idealurile mele au caracter umanist,astfel ca in decurs de trei ani am publicat patru volume de poezii la doua editurii diferite prin largul concurs acordat de oameni cu suflet care au crezut si (sper ) mai cred inca in mine.In momentul in care am crezut ca viata si Dumnezeu nu mai are nimic nou sa-mi ofere a acordat sufletului meu un dans, un ultim tango al unei drame care m-a marcat profund si poate, pentru totdeauna. Sst! nu m[-ntrebati! sa nu- i stingem amintirea! Volumele se intituleaza astfel: sfasiere de lumina-2oo2 capricii autumnale-2005 rugaciune pentru tine-2oo6 rugaciuni despletite-n curcubeu-2oo6 Despre ele s-a scris putin; cei care au vrut sa ma cunoasca au citit poezia, cei care au considerat ca este suficient sa ma perceapa din viata de fiecare zi au trecut mai departe
2 poezii, 0 proze
ARAlexandru Rusu
Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!
9 poezii, 0 proze
Cristea Aurora
Numele meu este Cristea Aurora, născută în Galați, membru al Ligii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea. Debut literar în anul 2012 cu volumul ”Povestea Danei”. Urmează romanul Maor Gruber - o carte fabuloasă despre Holocaust, apoi lansare la Bookfest în anul 2016 a volumului de eseuri Alte povestiri. În prezent colaborator la Ziarul Națiunea - București și scriu recenzii la filme documentare. Numeroase premii naționale și internaționale secțiunea Proză. În încercarea de a evada din haosul zilelor noastre, caut să mă refugiez în scris sau în pictură. Mulțumesc din suflet tuturor celor care m-au încurajat și mi-au dat imboldul de a continua, în special fiicei mele, Teodora. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru acest minunat cadou pe care-l voi iubi toată viața.
36 poezii, 0 proze
[Dumnezeul meu se trezește în fiecare dimineată la ora cinci.]
de Daniel Dăian
Fumează enorm. Scuipă și înjură teribil. Dumnezeul meu traversează în fiecare zi orașul îmbrăcat într-un autobuz galben. Lucrează pe bani puțini într-o fabrică de oameni. Dumnezeul meu bea numai...
story of a city
de emilian valeriu pal
lena lena stă pe scara blocului ca un ghemotoc de hârtie. oamenii trec pe lângă ea ca pe lângă un ghemotoc de hârtie. strânge între picioare o păpușă. lena. lena. așa o cheamă pe verișoara mea. lena...
story of a city
de emilian valeriu pal
lena lena stă pe scara blocului ca un ghemotoc de hârtie. oamenii trec pe lângă ea ca pe lângă un ghemotoc de hârtie. strânge între picioare o păpușă. lena. lena. așa o cheamă pe verișoara mea. lena...
Furtuna
de enache ion
S-au reasezat tacuti, culcandu-se pe muschii verzi si moi, cu privirile atintite in azurul cerului inalt. Abia acum simteau oboseala si o moleseala placuta ii indemnau la contemplare. Nu ne vorbeam,...
fericirile de pe victor hugo
de emilian valeriu pal
am început să-mi trăiesc fiecare zi mulțumit ca un alcoolic ce se șterge la gură cu dosul palmei după fiecare pahar de v33 apoi se gândește de unde mai face rost de unul în fond asta vrem toți seara...
Blues de guler alb(astru) [2]
de Realdo Tokacs
L-am lăsat pe Realdo în pasajul de la Unirea, cu căștile în urechi și cu Bono strigând în ele: Hello, hello / We’re at a place called Vertigo.. Merge încet cu mulțimea turbionară, pe lângă zidul...
Latif
de Nincu Mircea
Al-Latif este unul dintre numele lui Dumnezeu care în lumea arabă înseamnă „bun”. Latif poate fi, de asemenea, un nume de gen masculin, ca formă scurtă a lui Abdul Latif, care înseamnă „slujitorul...
Clementina
de Florentina-Loredana Dalian
Frumoasă, distinsă, elegantă, cu gesturi princiare. Chiar mi-o imaginam coborâtă din cine știe ce familie de prinți. Mai interesant decât toate îmi părea faptul că, în ciuda tuturor acestor atuuri,...
Ultima veste
de Diana Hom
Azi am avut o zi proastă la serviciu. Și o zi care începe prost se termină și mai prost. Sunt convins de asta. Mai întâi de toate traficul s-a blocat azi dimineață din cauza unui mic accident așa că...
La familia Pas
de Raluca Oana Helgiu
La etajul patru al blocului meu stă familia Pas. E o familie care nu a avut prea mari satisfacții în viață. Amândoi bătrânii au peste 70 de ani și nu fac altceva decât să bârfească pe toată lumea cu...