"# 148" – 136 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
R&Rivka Melovici רִיב‘
רִיבְקָה
2 poezii, 0 proze
ICIon Creanga
ION CREANGA (1839-1889) -viata si activitatea literara- Ion Creanga s-a nascut la 10 iunie 1839 in satul Humulesti. Intre 1846-1855 urmeaza scoala din Humulesti, dupa care invata la Brosteni, apoi la Tirgu-Neamt si la scoala de catiheti din Falticeni. Intre 1855-1858 urmeaza seminarul de la Socola –cursul inferior, dupa care se inscrie la Facultatea de Teologie a Universitatii din Iasi, dar nu o frecventeaza. In 1875 il cunoaste pe Mihaai Eminescu. Devin buni prieteni. Eminescu il introduce la societatea literara “Junimea” si-l ajuta sa debuteze in “Convorbiri literare” (Soacra cu trei nuroi, 1 octombrie 1875), unde va publica pina in 1878 si celelalte povesti. In 1881-1882 publica primele trei parti din “Amintiri din copilarie”, a patra fiind postuma. In aceeasi perioada cu Eminescu, Creanga este grav bolnav si se stinge din viata la 31 decembrie 1889. Opera lui Creanga este epopeea poporului roman. Creanga este Homer al nostru. (G. Ibraileanu) Ion...
21 poezii, 0 proze
Mitropolitul Dosoftei
MITROPOLITUL DOSOFTEI Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din sec. al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. “Acest Dosofteiu mitropolitul – scrie Ion Neculce – nu era om prost de felul lui; era neam de mazil, prea invatat; multe limbi stia: elineste, latineste, slovineste si alte. Adinc din carti stia; si deplin calugar, si cucernic, si blind, ca un miel; in tara noastra pre aceste vremi nu se afla om ca acesta”. Datele noi care s-au gasit in ultimul timp au permis a se stabili ca eruditul mitropolit al Moldovei se tragea dintr-o familie de negustori din Lvov, Papara, de origine macedoromana. Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adinca in viata religioasa a Moldovei, dindu-i acestei vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de ritualul bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. Principala opera...
2 poezii, 0 proze
Eftimie
CRONICA LUI EFTIMIE Cronica lui Macarie , ca cronica oficiala a lui Petru Rares , avea menirea sa glorifice personalitatea acestuia. Scrierea lui Macarie inaugureaza in literatura slavo-romana un gen nou al cronicii, necunoscut in tarile noastre pina atunci. Cronica lui Macarie este o cronica literara. Cronica lui, si in mod cronologic, si ca maniera literara a fost continuata de catre egumenul Eftimie, care scrie o cronica cu date de la anul 1541 pina la 1553. Nu se cunoaste bine cine a fost Eftimie si unde a fost egumen. Cronica lui Eftimie s-a pastrat in acelasi sbornic de la Kiev de provenienta din Slatina Moldovei. Eftimie arata, la inceput, ca el continua “opera si osteneala” episcopului Macarie, din porunca domnitorului Al.Lapusneanu, descriind “ce s-au intimplat de aci inainte … pe scurt, ca nu cumva cu trecerea vremilor sa se cufunde si acestea in adincul uitarii”. Eftimie povesteste, in acelasi stil retoric, faptele din a doua domnie a lui Petru...
0 poezii, 0 proze
Macarie
CRONICA LUI MACARIE Numeroasele noastre cronici in forma lor analistica, mereu intregite cu stiri noi, au dat nastere si la unele prelucrari slavonesti, care au o insemnatate mai mult literara decit istorica. Asa sunt cele trei cronici din secolul al XVI-lea, cu un caracter mai mult sau mai putin uniform ca stil si compozitie: a episcopului Macarie, a iermonahului Eftimie si a calugarului Azarie. Cu privire la viata lui Macarie se cunoaste ca in decada a treia a secolului al XVI-lea el ocupa locul de egumen la manastirea Neamtu, iar in 1531, sub domnia lui Petru Rares, Macarie devine episcop de Roman. Moare in anul 1557 sau 1558. Era considerat de catre contemporanii sai ca om invatat; cronicarul Eftimie il numeste “invatator al Moldovei”. Inca fiind egumen la Neamtu, Macarie , din indemnul lui Petru Rares, scrie o cronica ce s-a pastrat ca urmare a cronicii putnene in aceeasi colectie de la Kiev descrisa de catre I.Bogdan si intitulata Povestire in scurt despre domnii...
0 poezii, 0 proze
ISIoan Slavici
IOAN SLAVICI (18.01.1848-17.08.1925) -viata si activitatea literara- Ioan Slavici s-a nascut la 18 ianuarie 1848 in comuna Siria de linga Arad. Urmeaza scoala primara in Siria, liceul la Arad si Timisoara, iar studiile universitare de drept si stiinte la Budapesta si Viena. La Viena este presedintele Societatii Studentilor Romani “Romania juna”. Il cunoaste pe Eminescu si intilnirea lor se transforma intr-o prietenie pe viata. Debuteaza in 1871 cu o comedie, Fata de birau, publicata in revista “Convorbiri literare”, dar vocatia lui e de prozator si se va concretiza in 1881 cu volumul Novele din popor,moment de seama in evolutia prozei romanesti. Intre timp , poposeste la Iasi pentru scurta vreme (1874), apoi vine la Bucuresti, unde este secretar al unei comisii de documente istorice (colectia Hurmuzachi), profesor la Liceul “Matei Basarab” si redactor la “Timpul”(coleg de redactie cu Eminescu si Caragiale intre 1877-1881). In 1882 este ales...
3 poezii, 0 proze
Rahel Khalfi
Née à Tel –Aviv, où elle vit toujours. Fille de Miriam Baruch-Khalfi – sculpteur et poète, Rahel Khalfi a publié six livres de poèmes, dont Poèmes (שירים), Poèmes sous-marins et autres (תת ימים ואחרים שירים), Chute libre נפילה חופשית , Matière חומר , נוסעת סמויה (Voyageuse clandestine) et un recueil anthologique – Le plexus solaire - réunissant des poèmes publiés entre 1975 et 1999. Aussi bien pour ses activités littéraires que pour ses activités dans les médias - en tant que rédactrice d’émissions à la radio, réalisatrice de films de court métrage, enseignement dans le domaine de la cinématographie - Rahel Khalfi a reçu des prix en Israël et à l’étranger.
7 poezii, 0 proze
Grigore Ureche
GRIGORE URECHE (1590?-1647) Primul cronicar care isi imbraca opera in limba romana si, in acelasi timp, ne da si un nou tip de cronica este Grigore Ureche. Din datele sarace care s-au pastrat cu privire la viatalui, aflam ca el e fiul boierului moldovean Nestor Ureche, care, pe la sfirsitul sec. al XVI-lea, ocupa in Moldova postul de mare vornic al Tarii de Jos. El ridica manastirea Secu, pe care o inzestreaza cu danii mari. Nu se cunoaste cu preciziune data nasterii lui Grigore Ureche. Se crede ca el s-a nascut in jurul anului 1590 si, deci, el isi petrece o parte din copilarie si din anii de scolaritate in Polonia. Miron Costin, in Descrierea Moldovei si a Munteniei, scrisa in poloneza, afirma ca “Ureche [a fost] mare vornic in Tara de Jos a Moldovei el a invatat la scolile libere”. Grigore Ureche a lasat o singura opera, care, in forma in care s-a pastrat, are urmatorul titlu: Carte ce se cheama letopiset, ce intr-insa spune cursul anilor si descalecarea Tarii Moldovei si...
2 poezii, 0 proze
MBMichelangello Buonarroti
Michelangelo Buonarroti (n.6 martie 1475, Caprese, Provincia Arezzo - d.18 februarie 1564, Roma), alături de Leonardo da Vinci, cel mai important artist în perioada de vârf a Renașterii italiene. Geniul său universal este deopotrivă oglindit de pictură, desen, sculptură și arhitectură. A scris și poezii, în special în genul sonetului și madrigalului. Michelangelo di Ludovico Buonarroti Simoni a fost al treilea din cei cinci fii ai lui Lodovico di Buonarroti Simoni și ai Francescăi di Neri di Miniato del Sera. După întoarcerea la Florența, de unde provenea familia lor, Michelangelo este lăsat în grija unei doici. Aceasta fiind fiică și soție de pietrar, i-a insuflat micului Michelangelo dragostea pentru marmură. Această pasiune timpurie îl determină să părăsească școala, deși părinții lui ar fi dorit ca el să studieze gramatica și să se consacre studiilor umaniste. Datorită prietenului său, pictorul Francesco Granacci, Michelangelo descoperă pictura și, în 1488 este dat la ucenicie în...
52 poezii, 0 proze
# 148
de Mateescu Adrian
Imi place sa admir fericirea Sa prind din urma uimirea Poate viata este prea scurta sau nu Raspunsul este prins intre mine si tu Ploaia care curge incepe pe pamant Ochii imi sunt inchisi de un...
Sonet 148
de Cristian Vasiliu
Sonetele iubirii, în spirit nu pe apă, Le scriu de la o vreme, din ce în ce mai des; Prind rădăcini aiurea și numai ție-ți scapă Prin ciutura simțirii fluidul înțeles; Nu le citi grăbită, în salturi...
Ghicitoare (148)
de Miclăuș Silvestru
Și bărbatul și femeia Inspirați sunt de-o ființă, În creații. De aceea S-o numiți, de-aveți știință.
O pagină de poezie
de Corneliu Traian Atanasiu
În numărul 3 (1482) din 22 martie 2006 al prestigioasei reviste Orizont din Timișoara, au apărut, la pagina 29 trei poeme ale Alinei Livia Lazăr. Ele se intitulează: două felii , mono și așa se...
al cincilea anotimp
de Dan Mitrut
<img src=\"http://pic9.picturetrail.com/VOL294/1487870/2839029/37507326.jpg\" align=centre dorm stele pe frunze vis pe apa cerului malul, prea departe...
Hermeneutica la final
de Dan Mitrut
<img src=\"http://pic9.picturetrail.com/VOL294/1487870/2839029/39600865.jpg\" align=centre \"Dacă s-ar întreba cineva, de ce dăm atâta însemnătate câtorva cuvinte românești, am răspunde: pentru că...
Ultima suflare a baciului moldovean
de Dan Mitrut
<img src=\"http://pic9.picturetrail.com/VOL294/1487870/2839029/39815635.jpg\" align=centre Trăiesc la persoana a doua cu ochii păienjeniți, cu mintea împrăștiată în cuiburile pustii ale orelor în...
colind pentru zori de zi
de Dan Mitrut
<img src=\"http://pic9.picturetrail.com/VOL294/1487870/2839029/40019021.jpg\" align=centre amar, arar, amar, ca surâsul lovit de lumina duhului, rugăciunea mea țese scară de șoapte până la Stea. nici...
Războaiele Iadului 5
de Crisan Daniel
continuare... Interfață În 1480, printr-un concurs favorabil și misterios de împrejurări, vine la putere în Þara Românească, un tânăr boier din neamul lui Vlaicu. De viță domnească, nepot al lui Vlad...
Războaiele Iadului 6
de Crisan Daniel
continuare... În 1483, la trei ani de la venirea pe tron a noului domn, se făcu o nuntă mare la Curtea de Argeș. Măria Sa, Vlad Vlaicu Vodă luase de soață pe Iasmina Tizmăneanca, o fică de mic...
femeia cu nr 150
de george nica
femeia cu nr 150 nu are nimic special fata de acea cu nr 149 sau de aceea cu nr 148 toate vor acelasi lucru sa fie iubite intretinute rasfatate intelese nici o obligatie si 50% la partaj femeia cu nr...