Ion Creanga

Amu cică era într-un sat un țăran. Și țăranul acela a eșit odată în țarină să samene niște păpușoi. Și cum semăna el, tocmai atunci s-a nimerit să

Bădie Mihai, Ai plecat și mata din Ieși, lăsând în sufletul meu multă scârbă și amăreală. Să deie Dumnezeu să fie mai bine pe acolo, dar nu cred.

Amu cică era odată într-un sat un băetan, care n-avea nici tată, nici mamă și nici o rudă; așa era de strein, de parcă era căzut din ceriu. Și

Cică era odată într-un sat un om grozav de leneș; de leneș ce era nici îmbucătura din gură nu și-o mesteca. Și satul, văzând că acest om nu se dă la

Un negustor, umblând prin mai multe sate si orase, ca sa cumpere grâu, papusoi si altele, într-o zi ajunse la un pod si când era sa treaca vazu un

A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe când poveștile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile,

Acul: - Mosule, de ce esti zurbagiu? Te sfadesti necontenit cu sora-ta nicovala, tipati si faceti larma, de-mi tiuie urechile. Eu lucrez toata

Doi oameni, cunoscuti unul cu altul, calatoreau odata, vara, pe un drum. Unul avea în traista sa trei pîni, si celalalt doua pîni. De la o vreme,

Soacra cu trei nurori Era odată o babă, care avea trei feciori nalți ca niște brazi și tari de virtute, dar slabi de minte. O răzeșie destul de

Era odata o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană și nu găsise nicăieri. Făcîndu-se ziua alba, vulpea ieși la

Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte. Vorba

Erau odată într-un sat doi frați, și amundoi erau însurați. Cel mai mare era harnic, grijuliv și chiabur, pentru că unde punea el mîna punea și

Când s-a nascut Ion Creanga ? Iată o întrebare la care, așa cum s-a întâmplat și cu alți scriitori născuți în prima jumătate a secolului al

Inul: Știi tu, cămeșă dragă, ce erai odată? - Ce să fiu? Eram ceea ce mă vezi: cămeșă albă cu care se îmbracă oamenii. - Nu-i așa! Ai fost o

Acul: Moșule! De ce ești zurbagiu? Te sfădești necontenit cu soră-ta nicovala, țipați și faceți larmă de-mi țâuie urechile. Eu lucrez toată

Cică erau odată o babă și un moșneag: moșneagul de-o sută de ani, și baba de nouăzeci; și amândoi bătrânii aceștia erau albi ca iarna și posomorâți

Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că

Iași, 1878, oct. 21 Stimabile domnule și frate Slaviciu, Îți mulțemesc din suflet pentru broșura ce mi-ai trămis. Ca fiu din

Erau odată o babă și un moșneag. Baba avea o găină, și moșneagul un cucoș; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi și baba mânca o mulțime

Cica era odata o baba si un mosneag: mosneagul de-o suta de ani, si baba de nouazeci; si amundoi batrînii acestia erau albi ca iarna si

Iași, 1876, noiembrie 10 Stimabile d-le Maiorescu, Vă rog trămiteți povestea Moș Nichifor, pentru ca s-o dau la tipar.