Poezie
străvezie
1 min lectură·
Mediu
inima nu mai bate la fel
se ia la întrecere cu diapazonul
pentru câteva secunde
apoi moțăie liniștită
cât ai zice necaz
poate de la jumătatea de pungă cu zahăr
nopțile dormite ca puii de iepure
prea multe goluri de ascuns
de peticit
se ridică inima mea din patul ei răvășit
continuă să cutreiere
și tot așa
până-mi albesc mai multe fire
mai multă piele
vine iarna
în emisfera dreaptă
lumina dimineții intră prin oasele mele
ca o zână
și sunt fericită
că am ajuns străvezie
asta însemnând că voi lăsa ceva pe pământ
dar cel mai important
am privit cum ninge peste cartoanele cerșetorilor
în cripte
peste pervazurile azilelor
pe aleea măturată de tine
și am pus o pâine în fiecare loc
ca pietrele de hotar
cred că am înțeles lumea noastră destul de bine
dar tu
ai văzut vreodată
cum cade ninsoarea în palmele unui copil?
pe tine
așa te-am iubit
05543
0

E de multe galbene și de recomandat!