Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

nu există dumnezeu, există Mama

2 min lectură·
Mediu
Mama ne-a crescut singură -
nu a fost vina ei.
pe firul de lână
alerga viața pe loc,
ca primul fus din lume
ascuns singuratic într-un muzeu.
ea era un vas de lut încălzind cenușa unui singur bărbat,
când ne speria să-i pupăm poza de pe cruce.
profesoara ne-ntreba la cine ne rugăm de obicei,
eu ridicam mâna și spuneam cu seriozitate
,,la tata!”
pentru ca iisus nu mai avea chip când singura văduvă
urla până târziu în cimitir și mângâia neîncetat cu flori
o movilă de pământ.
așa am ajuns să iubesc toate apusurile
până și gemul din borcan avea gust de tămâie
și ceară de lumânare. ne temeam că e un spirit rău
ascuns în el, care va catapulta fructul topit pe obrajii noștri
căci acolo se-nchega durerea Mamei, câteodată.
ne-a crescut singură, dar
când facturile la lumină stăteau teanc în geantă
în bucătărie se nășteau reflectoare ce ne orbeau
că ea cânta ,,de-ai fi tu salcie la mal”
și simțeam cum se strecoară ceva în mine
demonul generațional al iubirii
și excava pulsatil, intermintent,
ca bătaia aripii de liliac. și mă durea
acolo, între plămâni, un pui de câine a fost așezat
cu pancarta lipită pe după cap
pe care scria: iubește oamenii
și nu-i uita
05977
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
209
Citire
2 min
Versuri
31
Actualizat

Cum sa citezi

Zburlea Ariana. “nu există dumnezeu, există Mama.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zburlea-ariana/poezie/14182042/nu-exista-dumnezeu-exista-mama

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
daca nici aici nu vad dreptate, nu stiu, ceva devine jignitor.
0
Distincție acordată
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
desi nu intentionam, dar asa se vede mai bine.
0
@stanica-ilie-viorelSVStanica Ilie Viorel
zic că nu e un poem la care să ne chiar închinăm, Leo

dar este unul cu structură, metafore reușite, meditație, propune emoția...
merită stea

dacă ție îți place atât de mult încăt să-l pui în ramă, asta e...respect gusturile
0
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
citit de mine aici pe sait in ultimul an
0
Distincție acordată
@cont-sters-55051Cont șters
Ariana, ai scris cu suflul adâncului, e o trezire, o amintire, puritate, inocenta in scrisul tau care nu cedează fortelor exterioare ... nu cedeaza timpului, este o rădăcină care încerci să o stropești cu poezie ca să nu se usuce, pentru că acolo este viața asa cum a fost data, traita de un copil, de mai multi copii, de familie, care este universul copilului ... iar universul tău e făcut din poezie ... ai un poet care a atins adâncurile, cunoaste terenul creatiei ...

Si nu e doar un singur poem aici, ... simt cum mișună mii de poezii, trăiri, e o sursă ...

Iaș zice poemului de față Poezie-Proză, îmi place cum începi și continui,

singurul vers care parcă l-aș scoate, mi se pare mai mult că parcă cauti scuze în fata unui model de viata impus, si uite ca mama nu ia facut fata, că soarta nenorocita ia dat greul ... , este ” nu a fost vina ei.”

poate vad de prisos versul pentru ca cred ca Vina in viata nu exista, doar noi ne atribuim Vina unii la altii, pentru ca ne este greu sa acceptam viata cu cele ce ni se intampla ...



Mama ne-a crescut singură -
pe firul de lână
alerga viața pe loc,
ca primul fus din lume
ascuns singuratic într-un muzeu.



0