Zavalic Antonia-Luiza

tuturor concurenților,
Eugeniei

Am citit cu multă bucurie textele, chiar mi-a fost greu să le notez, multe poeme bune. Nota cea mai mare am acordat-o căștigătoarei, mi se pare un poem desprins din filmele lui Tarkovsy, ceva din altă lume. M-a prins pur și simplu. Am fost sigură că va căștiga poemul 6.22, habar n-am de ce. L-am simțit poemul căștigător, încă de la prima citire.

Acestea au fost notele acordate de mine:

1/8.9; 2/7.5; 3/8; 4/8.5; 5/8.2; 6/8.5; 7/7.3; 8/9.8; 9/7; 10/7.2;
11/8; 12/7; 13/6.8; 14/6.7; 15/7.8; 16/8; 17/7.7; 18/7; 19/7.4; 20/7;
21/6.8; 22/7; 23/7.3; 24/5; 25/7; 26/8; 27/7.3; 28/7.2; 29/7; 30/7.1;
31/7; 32/8.3; 33/8.4; 34/8; 35/7.6; 36/6.9; 37/7.4; 38/7.9; 39/7.7; 40/7.7;
41/9; 43/7.9; 44/7.8; 45/5; 46/7;

care umblă după voia ei, creează poemul.

Și mai ales fiindcă induce o stare de seară perpetuă. E poezie în fiecare cuvânt. Mi-a plăcut teribil.

Cu plăcerea lecturii,
AZ

Vă mulțumesc domnilor pentru impresii, comentarii.

Daniel, m-a bucurat foarte mult că ai învăluit poemul în lumină. Nu mă așteptam.

cu gratitudine,
Antonia

am scăpat "s" de la "sunt"

Ei bine,
mă bucur că mai sunt aceia cărora le curge sânge verde prin vene. Asta înseamnă comunitatea oamenilor care trăiesc aproape de ceea ce este mai viu și mai autentic, mai aproape de viață, de dragoste.
Mi-a plăcut îndeosebi începutul, citez:
"unt daltonist cu sângele și cu iarba
mereu le încurc
mereu văd iarba ca fire de sânge închegate pornind din pământ
mereu văd sângele ca o fiertură din ierburi pe care cândva
cu toții am băut-o
și pe care cândva cu toții o vom lepăda prin tăiere"

Stea pentru că am simțit poemul până la sânge ba chiar m-am îndoit de culoarea lui.

cu plăcerea lecturii,
AZ

"aș desface soarele ca pe o portocală felie cu felie
să îmi miroasă tălpile a lumină
când voi înnota în talazul mărilor cu genele întoarse
spre cer"

deosebit de frumos,
este imaginea pe care am dat save

cu plăcerea lecturii,
Antonia Z.

Gabriel,

mi-ai făcut cea mai mare bucurie pe ziua de azi.
N-am cuvinte.

Domnule Ștefănescu,

înțeleg remarcile și criticile dvs. cu privire la textul meu (absolut de luat în considerare pentru următoarele tentative de scris). N-am dorit să impresionez pe nimeni, iar modificările pe care le-am realizat, au fost numai pentru a sublinia asemănarea și de ce nu contopirea/suprapunerea în vis a celor două suflete: a nepoatei și a bunicii; la finalul poemului am dorit mai mult să empatizez cu ea, de aceea am schimbat acele câteva versuri: nu e nimic fake, dacă asta sugerează textul, îmi pare rău.

Vă mulțumesc Domnule Radu Ștefănescu,
m-a bucurat comentariul dvs. (chiar dacă nu e de bine),
vă citesc,
AZ

Domnule Liviu Nanu,

mulțumesc pentru oprire și semn.
cu gratitudine,
AZ

mulțumesc din suflet pentru ești aproape de ceea ce scriu; pentru mine este cea mai mare bucurie,
poate că de multe ori cuvintele sunt prea mici pentru a îndesa în ele toată emoția pe care vreau s-o transmit și încă mai am de crescut (mă simt atât de mică în comparație cu voi, cei pe care-i citesc);

mulțumesc fiindcă ești alături de cei care văd dincolo de cuvinte și pășesc pe tărâmul viu al poeziei.

cu gratitudine,
Antonia

Iulia,
mulțumesc pentru semn și oprire.


Dan,
interesant e că așa am pățit și eu cu poemul tău: "Concert pentru bangladesh" i-am dat puțin sub 8 (prima oară l-am citit la rece, apoi m-am încălzit) și mi-a părut rău, pentru că mi-am dat seama că îmi place foarte mult și că am fost oarecum nedreaptă. Cred că în poezie e ca și-n dragoste: există poeme care plac la prima vedere, altele la mai multe vederi și chiar poți să ajungi să nu te mai saturi.

p.s. mulțumesc pentru stea (textul a suferit mici intervenții ici colo)

Raul, Daniel, Otilia, Eugenia și tuturor! pentru mine cel mai important căștig nu este trofeul/sau faptul că s-a întâmplat că am ieșit pe primul loc (sunt 100% sigură că fiecare poem este un loc I în sinea lui prin mesajul pe care autorul îl transmite) ci faptul că vă citesc pe voi cei care scrieți aici (zi de zi), care rupeți din sufletul vostru și îmi dați să mănânc. Eu nu am scris pentru acest premiu (nu m-am gândit nicio secundă că aș putea să-l căștig, având în vedere calibrul persoanelor care am intuit că vor participa), am scris pentru că simt că fac parte din această comunitate și credeți-mă chiar am plâns când mi-am văzut textul pe prima poziție, gândindu-mă ce-am făcut eu special să merit să căștig? nimic, am scris cu inimă și atât.
De fapt nici măcar nu e meritul meu, este meritul vostru, al tuturor celor care ați votat (indiferent cu cât).

Cu deosebită considerație,
Antonia Z.

Nu-mi găsesc foaia pe care am notat textele
dar printre preferatele mele (top five- în ordine aleatorie) au fost (fără doar și poate):
"Eu, animalul"- Daniel Dăian
"Pentru altă zi" - Carmen Măcelaru
"Scrisoarea luptătorului cu amnezia către fiul său" - Vasile Mihalache
"dandelion, ammunition, wind and trust" - Gabriel-Nicolae Mihăilă
"concert pentru bangladesh" - Dan Petruț Camui

mulțumesc celor care au apreciat pozitiv sau negativ textul meu,
asta e cea mai mare recompensă: că l-ați citit

cu stimă,
Antonia Z.

Vă mulțumesc și felicitări tuturor participanților! Acest premiu este cel mai frumos cadou pe care l-aș putea primi vreodată și îl dedic bunicii mele, care a trăit poezia pe care eu am ajuns s-o scriu.

ca întotdeauna,
mulțumesc pentru analiza excelentă a textului,

cu gratitudine,
Antonia

între timp am mai adăugat ceva

mulțumesc pentru oprire, semn, intrevenție
(cu inima nu e de glumit)
mă bucur că am avut prim ajutor din partea ta,

cu recunoștință,
Antonia

Cuvintele vin, fără prea multe întrebări, le dau frâu, trebuie să învăț să le potolesc.

Vă mulțumesc pentru oprire,
cu gratitudine,
AZ

O descriere excelentă,

mulțumesc Răzvan pentru opririle pline de duh, pline de substanță.

Mulțumesc Eugenia, pentru recomandare; nu mi-a venit să cred.

Felicitări! Fiindcă cuvântul este dătător de lumină!

cu deosebită considerație,
Antonia Zavalic

p.s. luna acesta se va tipări cel de-al II-lea meu volum de poezii: "Despre înfrângerea definitivă a întunericului"; într-o lume în care pare să domine întunericul, iată Lumina biruitoare în toată puterea ei.

mulțumesc pentru oprire, mă bucur când ceea ce scriu primește o așa complexă înțelegere.

cu gratitudine,
AZ

Lavinia,
mulțumesc pentru oprire și pentru comentarii.
îți sunt recunoscătoare.

Emilian,
îți dau dreptate la stângăcia versului de care spui, o să încerc să văd cum pot modfica, cum spunea Lavinia, nu am insistat deloc pe tehnică ci mai degrabă la emoție, m-am lăsat purtată de val. Așa am și scris, într-o stare febrilă. Acest text nu se vrea mai mult decât este. Nu vreau lapte și miere, vreau fix ce crede cititorul și nu mă supăr din cauza unei păreri, dimpotrivă. Așa că, mulțam fain.


Domnule Munteanu,
mi-a plăcut comentariul dvs. Desigur, titlul l-aș fi lăsat în română, dar are mai multe litere decât titlul pe care l-am ales mai sus (de ceva vreme încoace încerc să scriu cât mai concentrat de aceea poate să nu placă cititorului anumite formule și formulări).

mulțumesc domnilor pentru intervenție
orice comentariu e bine venit,

despre poeții care nu scriu doar versuri bune:
"Silvina Ocampo mi-a spus că un poet are nevoie să scrie și versuri proaste. Altfel, celelalte nu pot ieși în evidență… Numai poeții de mâna a doua scriu doar versuri bune. Măcar din politețe, trebuie să ai și versuri proaste." J.L.Borges