Poezie
colourblind
1 min lectură·
Mediu
sunt daltonist cu sângele și cu iarba
mereu le încurc
mereu văd iarba ca fire de sânge închegate pornind din pământ
mereu văd sângele ca o fiertură din ierburi pe care cândva
cu toții am băut-o
și pe care cândva cu toții o vom lepăda prin tăiere
dependența ta de iubire mă face daltonist
și te-aș putea iubi ca pe o iarbă roșie dar asta te-ar face un obiect
și ți-ar plăcea nespus
și nu mi-aș ierta-o niciodată să știu că îmi dai iar eu nu pot decât să primesc
și mi-ar plăcea nespus
aproape al naibii de mult
dar nu pot să te iubesc decât ca pe un sânge verde născocit de școala gimnazială
născocit de copii prin pictură
dependența ta de iubire mă face doar un alt obiect al dorinței
și ar putea fi în regulă și asta.
055.220
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adam Rares-Andrei
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Adam Rares-Andrei. “colourblind.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adam-rares-andrei/poezie/14076657/colourblindComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ZAam scăpat "s" de la "sunt"
0
OSÎmi place cum schimbați lumea cu pretextul daltonist. Sângele verde e mai elocvent decât iarbă roșie. Cât de multe o fi auzit iarbă roșie?
Amantul moral m-a șocat dar e dragostea din text care face poemul
Amantul moral m-a șocat dar e dragostea din text care face poemul
0
ARMultumesc, Antonia!
Culorile acestea pleaca de la un sentiment. Acel sentiment guverneaza modul in care se reflecta culorile si prind conotatii noi pentru cel care il are :)
Culorile acestea pleaca de la un sentiment. Acel sentiment guverneaza modul in care se reflecta culorile si prind conotatii noi pentru cel care il are :)
0
ARSorin, ai vazut. Le-ai vazut... :)
0
mă bucur că mai sunt aceia cărora le curge sânge verde prin vene. Asta înseamnă comunitatea oamenilor care trăiesc aproape de ceea ce este mai viu și mai autentic, mai aproape de viață, de dragoste.
Mi-a plăcut îndeosebi începutul, citez:
"unt daltonist cu sângele și cu iarba
mereu le încurc
mereu văd iarba ca fire de sânge închegate pornind din pământ
mereu văd sângele ca o fiertură din ierburi pe care cândva
cu toții am băut-o
și pe care cândva cu toții o vom lepăda prin tăiere"
Stea pentru că am simțit poemul până la sânge ba chiar m-am îndoit de culoarea lui.
cu plăcerea lecturii,
AZ