Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Sepia

1 min lectură·
Mediu
Fiecare cuvânt se scutură într-un final
de mine
ca praful în care oamenii fac din trupurile lor despletite
un altar în care se trăiește iubind
anotimpuri întregi
Totul înseamnă să fii om. Toate
resturile vii ce mai au de îndurat până să ardă
și fumul lor să se strângă sus
în capătul cerului
ramolit de dragoste
și dacă mi-ar mai fi rămas puțin timp
aș fi ucis tot ceea ce nu mi-ar rămâne de nepetrecut când totul dispare
și peste pământ se revarsă picături
de sânge tulburător de lunecos pentru orice inimă care îndrăznește să bată
toate acele vieți minuscule
neimposibil de îndurat
în fiecare zi
de același Dumnezeu bun
și iubitor de moarte
024.175
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
114
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

Zavalic Antonia-Luiza. “Sepia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zavalic-antonia-luiza/poezie/14070774/sepia

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@garacialeGGaraciale
mesajul direct, cel spre oameni, asteptari si despre dumnezeu este ca la tot pasul. tehnica distantarii de obisnuinta asa cum e promisa din prima strofa se implineste in

- neimposibil de indurat
chiar si - iubitor de moarte
- și dacă mi-ar mai fi rămas puțin timp
aș fi ucis tot ceea ce nu mi-ar rămâne de nepetrecut

acestea ar fi + si -
numai bine!


0
Cuvintele vin, fără prea multe întrebări, le dau frâu, trebuie să învăț să le potolesc.

Vă mulțumesc pentru oprire,
cu gratitudine,
AZ
0