Yigru Zeltil

...Nu știu cum să vă spun, dar cartea nu-i de vânzare. Cu toate acestea, o să public zilele astea toate poeziile cuprinse în ea pe Internet...

Ar fi trebuit poate să fiu puțin indivios pe dvs. că ați cunoscut asemenea poeți de aproape (nu știu decât câțiva oameni care au scris poezii la viața lor, dar n-au fost consacrați... De fapt, știu foarte puțini oameni cu preocupări literare în zona mea (nu vorbesc de Internet, aici e mult mai facil să găsesc prieteni amatori de aceleași chestii ca mine), de unde poate și aerul de etern provincial...

...poemul aceasta nu este atât dadaist, cât mai mult bacovian (mă refer mai mult la Bacovia din ultimele volume)...

...nici nu trebuia să sune exact ca Bacovia, nu? Comparația ta cu Lorca îmi pare un compliment, așa că mulțumesc! Mie îmi pare puțin rău ca n-am reușit să găsesc niciun volum de Lorca, deși am văzut o poezie a sa foarte grozavă, \"Insula\", în \"Structura liricii moderne\" a lui Hugo Friedrich. Mi-ar plăcea să regăsesc acea carte...

Interesant articol, dar am observat unele greșeli:

1. Primul volum al lui Gellu Naum se numește \"Drumețul incendiar\", nu \"Călărețul incendiar\".

2. Se spune la un moment dat că Ion Caraion a tradus constant din Breton... Despre ce cărți e vorba? Aveam impresia că nu există nicio carte în română a lui Breton, dar poate că mă înșel... Sau vă gândeați la Raymond Queneau?

3. De asemenea, se spune că grupul lui Breton era compus din Aragon, Eluard și Ribemont(-Dessaignes). Aragon și Eluard au plecat încă din 1931 dintre suprarealiști, preferând să abordeze \"arta proletară\".

Ce frumos când omul chiar dorește să evadeze din climatul suferinței! Fericirea o putem găsi în noi înșine! Unii s-ar părea că nu le place acest text din moment ce a ajuns la \"Atelier\", dar eu apreciez acest gest al tău esențial, aș spune!

Yigru Zeltil

În acest moment se așează pe frunze un aer tomnatic, sângele națiilor. Eu cred că o umbrelă tot avem! Felurită, dar identică. Nordicii și sudicii - iată separarea care, am impresia, a pornit tot de la nordici, mereu cu urechea peste emisfera cealaltă, după cum așa cred ei. Cum ar spune un puștan, emisfera sudică este \"underrated\". Adică subapreciată. Nevalorificată. Și câteodată ne gândim că e mai bine așa - e mai exotică. Dar ar trebui să sosească și ziua în care balanța se va răsturna poate - căci trebuie să existe un oarecare echilibru? Sângele a ajuns să fie confecționat din glume, iar unii cred că Dumnezeu poate să stea cu mâinile în sân.

Scuzu-mă că am scris printre meandre atât de filozofice pentru a ajunge la concluzia că unii pomi nu aparțin unora, de fapt! Vom vedea, vom vedea...

Yigru Zeltil

...de a scoate din conul de umbră unele aspecte neglijate ale romanelor lui Rebreanu, asociat poate prea mult cu balzacianismul \"bătrânicios\", prăfuit, și din cauza faptului că nuvelele sale și romanul total atipic \"Adam și Eva\" nu sunt la fel de cunoscute ca \"Ion\" sau \"Pădurea spânzuraților\". Deși, trebuie să recunosc, mă așteptam să regăsesc în acest articol și ceva despre Blecher, Bonciu, Fântâneru, Vinea. Despre care se spun tot mai multe în ultima vreme, dar care încă sunt tratați necorespunzător (vezi clișee precum \"Kafka românesc\" sau \"autor minor\" sau \"prozator cu vocație de poet\") și a căror influență va fi, cu siguranță, reconsiderată în următorii ani (așa cum Blecher a devenit deja oarecum \"la modă\")...

Mie mi se pare poezia asta tot avangardistă, într-un fel. Cred că seamănă mult cu \"Comentarii la viața cotidiană a păsărilor\" al lui Gellu Naum, un pic prea mult pe alocuri. Dar asta pentru că mi-a intrat în reflex...

Deși, sincer, prefer termenul de \"suprarealism\"/\"suprarealist\" celui de \"surrealism\", care este preluat forțat din franceză. Cei mai mulți traduc \"surrealisme\" prin \"suprarealism\", nu știu dacă concordă 100% cu termenul original, dar eu sunt de părere că se potrivește perfect (cu mesajul curentului, ca să zic așa).

Yigru Zeltil

Strict vorbind, cartea de față nu poate fi etichetată ca fiind \"dadaistă\", fiind lansată la multă vreme după ce însuși Tzara a dizolvat mișcarea în anii \'20. Dar clasificarea nu contează atât de mult.

Mă rog, \"Personajul\" lui Picasso pe mine mă face să mă gândesc la o pasăre (o bufniță?) într-o discotecă, salutând cu picioarele și țipând \"cooool\"...

Ne mai vedem!
Yigru Zeltil

Eu nu cred că \"Primele poeme\" sunt atât de diferite de creațiile sale din perioada mișcării dada. La nivel tehnic, da, dar practic figurile de stil sunt deja suficient de neobișnuite încât să-l distingă de simboliști sau chiar de colegul său, Ion Vinea. Îți recomand să citești \"Hamlet (fragmente de ciorne)\", e un poem neterminat care nu se află în ediția originală a \"Primelor poeme\", ci în ediția din 1971. Poate că ai citit-o deja! Dar poate că n-ai remarcat-o, așa cum și autori de antologii precum Marin Mincu sau Laurențiu Ulici au trecut-o cu vederea... Oricum, trebuie să menționez că unele versuri din \"Primele poeme\" au fost reciclate în volumele următoare (de ex., versul \"Amintire cu miros de farmacie curată\" din \"Vacanță în provincie\" se regăsește în \"le dompteur de lions se souvient\" (\"îmblânzitorul/dresorul de lei își amintește\") din \"vingt-cinq poemes\").

Știu că \"adevărații dada sunt împotriva lui dada\", dar este un neadevăr, cred, să spunem că Tzara a fost mereu dadaist sau suprarealist get-beget. N-am avut ocazia să citesc prea multe dintre versurile lui Tzara de după \"Omul aproximativ\", așa că nu pot să mă pronunț, dar am auzit că, începând cu \"Midis gagnes\", poezia sa capătă accente social-politice - \"tentativă de reconciliere a suprarealismului cu marxismul\", zice Wikipedia. Aparent, accentele astea dispar în volumele din ultimii ani, dar, din nou, nu am citit destul încât să mă pronunț...

...că este ceva rău în asta? Încercați să invalidați poemul (sau experimentul, dacă vreți), dar ați încercat să vedeți prin \"ochelarii\" unui copil, care nu se orientează după stil, tehnică etc., ci după ce simte? E un exercițiu ce mă ajută să fiu mai indulgent, mai iubitor față de cei din jur...

Yigru Zeltil

Adolescența este o continuă transformare, și cu poezia mea (eu fiind adolescent, după cum poate v-ați dat seama) situația stă la fel. A mă menține mereu într-un câmp al experimentelor este poate o manifestare a unei stări primordiale... Stagnarea, cristalizarea este detestabilă, în raport cu o eternă tinerețe a textului aflat mereu în lucru, în \"laborator\", mereu neterminat, mereu dornic de un impuls creator chiar și din partea cititorului... Acestea fiind zise, nimeni nu vă obligă să-mi citiți textele dacă ele vă displac.

Yigru Zeltil

M-ați făcut oarecum de rușine, în sensul că n-am mai auzit de Cornell și Gascoyne până acum! Nu-i nimic, oricând rămâne ceva de învățat!...

YZ

Mea culpa... Oricum, nu contează sensul, ci emoția. Lucrez mai degrabă cu textura sunetelor cuvintelor decât cu eventualul lor sens...

\"Pinyin\" înseamnă în chineză \"soare\". Pentru restul pseudo-cuvintelor inventate, singurul dicționar e inima.

Frumos poem, mai ales versurile care încep cu \"malul frânt...\" și \"stropii fragezi...\". Ceva mai diferit de omniprezenta poezie cotidiană...

Am venit însă pe această pagină pentru a adresa un comentariu pe care l-ați lăsat pe o poezie mai veche de-a mea (chiar dacă nu-mi place să fiu offtopic):
\"Plagiat cu \"steluta\" si admiratori pentru asemenea impostura,încep sa ma nelinistesc!!!!\"
Textul respectiv pe care l-am postat nu este un plagiat, altcineva \"plagiase\" textul - de fapt, făcuse o variațiune - și, oricum, majoritatea care au comentat pe marginea textului au avut câte o critică negativă...

Minunată această acumulare de tăceri nervoase, \"fără zahăr\"... Insuficient să spun că ultimul vers este cu adevărat climactic.

La și mai multe metafore,
Yigru Zeltil

Păcat că nu este aleasă bine coperta, în opinia mea: coperta, chiar dacă are o legătură cu titlul, nu se potrivește deloc cu ideea de versuri elegante, calofile pe care ne-o dă Foarță... sau poate Foarță se referă la Baconsky din \"Cadavre în vid\"...

Acum sunt curios cum sunt poemele.

Ne mai vedem,
Yigru Zeltil

Dar poate că versul despre pește nu face, de fapt, referire la versul despre tremurat...