Poezie
Dada
experimen realizat impreuna cu sotia mea Mihaela, careia i-l dedic
1 min lectură·
Mediu
mult prea devreme
printre morminte
albastru literele se aprind ca lumânările
în noaptea învierii
copiii sub tălpile lui își plimbau corpurile
îngerul a strigat la morții răstigniți din nou
ca și cum ar fi visat
străin de cuvinte
acolo zac întinși pe icoane
cern memorii
în plânsul ploii
ca un strigoi
femeia am iubit-o până a adormit
în iarbă îi simt pulsul tot mai rece
în noapte
tac
lăsați-mă să-i sărut ultima unghie
apoi puteți să mă mâncați
păsări gri
în somn
locomotivele au miros de moarte
aripile sunt așezate peste întuneric
păianjenii aduc în carnea mea nisip
timpul își întinde pânzele-n formol
liniile le-am tras peste mine să mă încălzească
lumina oarbă a unui timp apus
și o lumină ce se zbate pe un paravan
în groapă totul e viu
în cer totul e viu
singurătatea ploii
în tine o caut
în nări simt viața ta cum cade acum rotundă
043804
0
