xxx

aceast text imi aduce inca o dovada ca poezia se va intoarce curand la \"cantecul primar\". aceste experimente poetice in care coca-cola este un fel de luceafar postmodernist nu fac decat sa grabeasca acest curent catre bezna mult cuvenita-i. asa cum pentru a gusta poezia ai nevoie de un \"organ poetic\" eu cred ca si sa scrii poezia necesita acelasi lucru poate un organ poetic mai mare.
\"mamă, desfă-ți jos ochelarii\", ii avea prinsi in suruburi?
mult succes in continuare,

un text de \"recomandate\", zic si eu asa sa m-aud in craniu. n-am mai citit asa ceva pana acum :lanul de floarea soarelui care este al soarelui, in lumea ta se-ntoarce dupa luna. Frumoasa schimbare, o modificare a regulilor pe care Dumnezeu le-a facut de cand lumea, o anomalie frumoasa... incitanta. ai un fel original de a construi versul, dai impresia unei imagini care raneste dar daca esti lucid si nu te pierzi in metafora iti dai seama ca totul este invers de fapt:\"cartusul soarelui va RANI din nou satul cu VIATA\"... de retinut... o frumoasa combinatie, un mozaic mai mult decat interesant ... am reusit sa spun cate ceva despre \"personalul\" tau, am tinut tare mult fiindca m-a atins
drag,

intradevar e si asta o joaca, o joaca fara ludic in poezie, de-a servitul cafelei printre versuri. m-am plictisit si ca atare am renuntat pe la versul 16 care mi se pare extras din amintiri din copilarie. am numarat si verusul 3 care este \"se\", 5 care este \"arome\". mai acum cateva zile imi spunea acelasi poet de care am inceput sa fiu obsedat, e drept, cum respecti poezia, versul din ea, asa te respecta si ea pe tine. asta e o mostra. imi pare rau dar poezi asta n-are nerv se intinde exagerat, e superfluua, si-si pierde esentele te miri pe unde...
asta ar fi opinia mea...
mai trec,

Lumea e un carnaval/nu stiu ce te mai retine..., carnavalul tau este o dovada incontestabila ca uneori se mai scrie poezie pe agonia, si aceasta mai este si apreciata... Un text ingrijit, foarte precis imi pare mie, cu versuri care nu lalaiesc ci au ceva de spus, fiecare dintre ele aduc ofranda artei. da, foarte frumos, ma bucur pentru ca ai reusit.
drag,

interesant, mi-a placut ideea... totusi imaginea e distorsionata. cert este ca are substrat si asta e de apreciat...
numai bine.

prea multe greseli care au conexiuni intre eel ca sa mai fie greseli, cam asta ar fi ideea... totul este premeditat si odata inceput jocul infernal nu-l mai poti opri. ca atunci cand esti pe un tobogan cu apa si aluneci fara vreo sansa de oprire in apa. eu asa vad mesajul din aceasta scriere plina de nerv, are sangele clocotind, se simte in fiecare cuvant... acest text este scris cu dintii stransi, sa ne confirme autoarea, va rog, nu ma lasati asa.
sfarsitul este haios da dureros pentru \"fraier\" si poate un pic si pentru tine, Ioana. spun un pic fiindca nu vreau sa adancesc rana. este un text de citit, atuul fiind nervul care este inflamat in cuvinte si constructia ca un lant cu zale ce \"zdrongane\" asurzitor. ok!

foarte frumoase ultimele doua versuri. mi-au placut mult de tot. mai trec sa stii.

nu e de neglijat ce-ai scris tu aici, iulian. froma lasa de dorit, am tras cu ochiul la comm-ul tau si am inteles ca tu nu iti slefuiesti de prea multe ori textele. nu e rau, totusi cand neglijezi forma, continutul mesajul fierberea trebuie sa fie ca un big-bang. intelegi ce vreau sa spun, nu? \"salopeta noptii\" mie imi suna ca naiba... dar nu ma lua in seama, asta este doar o opinie personala, tu trebuie sa crezi in ceea ce faci si sa te lupti pentru fiecare cuvant scris in poezie. In felul asta vei ajunge unde vrei tu sa ajungi, daca vrei intradevar sa ajungi undeva. deci ma repet, nu e un text de neglijat, tu spui ceva prin aceasta scriere, dar semnele acelea cu dcc-uri cu + cu minus... pot sa te intreb cati ani ai?
te citesc, sa stii asta si nu e putin...
drag,

n+am ce sa+ti reprosez, textul acesta curge ca o apa... sensibilitate foarte bine \"pictata\" pe tot tabloul acesta trist... e sfasietor pe alocuri, un roman scris ingrijit care la prima vedere pare un exercitiu dar nu e asa, are profunzime si mi-a intrat adanc in suflet, fiindca stiu prea bine ce inseamna un copil care este mai matur decat ar trebui, un copil care intreaba si intreaba si apoi iti povesteste cu atata nonsalanta despre vrute si nevrute...
plec de aici incantat, astept the next part
drag,

Anana, ai neglijat putin forma, dar imaginea construita este superba. Mi-a placut foarte mult ideea, ai o imaginatie de invidiat. daca cerul ar cobori putin... ca o culme de rufe... ai grija cu: \"de degetul...\" si \"apuca cu mainile...\"
plec incantat,

uff, m-ai inteles gresit... imi place cum scrii numai ca eu cred sincer ca poti mult mai mult... ok, am simit nevoia sa precizez asta,
cu drag,

un vis despre copilarie, o reintoarcere sumativa cu imagini definitorii pentru maturul de azi. Metafora copilariei ce revine ca un inger infasurat in aripile sale este de o sensibilitate si o lipsa de ostentatie poetica ec m-a impresionat.
A doua strofa vorbeste despre omul ce nu se recunoaste in copilul de altadata. Forma poetica a exprimarii instrainarii de sine este naturala si astfel capata valoare.
Felicitari pentru simplitatea placuta si inspirata a descrierii unei probleme general umane: strainul din noi.
cu prietenie,

\"Rubrica de sex la animale (2)\', un text de aceeasi valoare, poate mai incisiv decat (1), semn bun. data trecuta greier, un greier violat(nu zic ca e ceva rau) de data asta un \"lacustoi\", decapitat tot in timpul actului sexual. Stiu nu e usor sa fii doctor, Sandra, dar nici mascul de orice fel, nu mai e usor sa fii. Dovada este in acest serial incantator pe care-l \"construiesti\" episod cu episod. Sper ca tu, una din autoarele mele preferate, sa nu dai un nume nashpa iubirii-asta vizavi de you give love a bad name...
nu-i nevoie sa spun ca mi-a placut foarte tare textul, am spus-o...??
drag,

Frumos, plec de aici cu pofta de viata, cu imagini umede pline de trairi. Ploaia si natura in raport cu fiinta omeneasca, subiect abordat cu dezinvoltura de autoare, in aceasta scriere. Stii ac Domnul a oprit o data rotirea, da?
Pamantul atat de curios sa fie? Sa vada prin gaura cheii totul? El n-are timp si e atat de ametit de atata invarteala, saracul... potop de cuvinte-ploaie prin versurile tale ce m-au incantat, fapt pentru care iti multumesc
cu drag,

frumos poem de dragoste gasesc din nou aici la tine. da, e adevarat, \"...nici o apa nu revine peste pietrele ei\" dar umezeala ramane, muschiul verde, si insectele pofticioase. e o scriere ce exprima sentimente, sentimente de dupa... poate si regret de neintoarcere. hai sa rasturnam pamantul si se va intoarce si apa peste pietre si ce sau cine vrei tu... tristetea \"naste\" poezii din cele mai frumoase, multa sensibilitate aici, da...
drag,

odata* si ce-o mai fi

pot sa incerc si eu? multumesc.
o poezie frumoasa de dragoste, despre uimirea omului in fata frumusetii sau mai bine zis in fata tulburarii pe care persoana altcuiva ti-o poate aduce. o vezi pe ea ca pe un element ce rascoleste universul, ce-l dezechilibreaza si pe tine o data cu el. sunt surprins de nelinistea poetului caruia i se pare ca nici el nu mai este el de cand s-a intalnit cu dilema: de e frumoasa prin interioare sau prin exterioare... ori prin alte parti... as incerca sa fac pariu ca in primul rand e frumoasa prin interior, fiindca un poet nu s-ar indragosti de o altfel de femeie. El are simturile foarte dezvoltate in ceea ce priveste sexul slab, cum distinge cainele nu stiu cate mii de mirosuri(sau zeci de mii) fata de om, asa distinge si poetul femeia frumoasa.
Sfarsitul este defel surprinzator, pentru mine... Ai reusit sa ma lasi cu gura cascata, adica tu incepi sa te indoiesti de tot... esti absolut debusolat, esti intr-o dilema continua...\"nici nu știu dacă semeni
dar ce înseamnă \"știu\"? \"
si parca e un cerc, ma duce cu gandul s-o iau de la capat si uite asa sa-ti citesc poezia pana obosesc...
las semn fiindca e o scriere deosebita
cu prietenie,

off dodule cat de acid esti tu cu cei pe care nu-ti sunt cunostinte... atat de tare te minunezi tu de lucruri pe care nu le intelegi si nu le vei intelege niciodata fiindca nu vin de la prieteni(e)... stii ce vreau sa-ti spun sau te vei minuna din nou...?
sorry, Thais, tin prea mult la poezia asta ca sa nu ii iau apararea(nu mi s-a mai intamplat dar orice are un inceput)
drag,

si eu cred ca esti pe drumul cel bun, textul contine si bune si rele, dar predomina \"pozitivul\" si asa este cum nu se poate mai bine. cu rabdare totul va fi exact cum ti-ai propus.
primele trei versuri sunt superbe, apoi ii pui \"piedica\"... nu prea se leaga abonamentul cu imaginile anterioare pe care le-ai construit frumos.
iar pornesti bine in a doua strofa, destul de interesant, dar iar iti pui piedica folosind \"pleata\"...
da cam asta este, ti-e frica de viteza si pui piciorul pe frana... imbarbateaza-te, inchide ochii si apasa acceleratia, nu, nu pana auzi buuum!, ci pana auzi: vai ce frumos curge poezia ta, ca un parau limpede si repede...
plec de aici incantat...
drag,

evenimentele petrecute in timp si informatiile primite in legatura cu acest curent-\"alternativ\", ma fac sa cred din ce in ce mai tare ca acest Marin Mincu, devine, daca nu este deja, un \"guru\" al poeziei-soc. imi este greu sa cred ca un om care nu vede bun decat ceea ce face el si gasca lui, poate ajunge undeva, unde si-a propus... mi se pare o nedreptate, ca sa n-o cataloghez altfel, sa te crezi un fel de Isus al poeziei. \"Intrebare:Oare de ce m-am nascut? Raspuns:sa fiu roman si sa salvez poezia din Romania\", se pare ca asta este dialogul din fiecare dimineata, el cu el insusi in oglinda... si multe ar mai fi de spus... prea multe... oricum, sa vezi polemica acum...