Poezie
Potop
1 min lectură·
Mediu
Din nori de lumină te toarnă ecou
În stropii de ploaie, iubirea, din nou
Și nu știu de ce toată iarba m-acuză
De starea-mi de plantă și haina de frunză.
Nu sta la taifas nici cu iedera crudă
Te plouă săruturi pe fruntea mea udă
Mă tună cu vorbe de patimă pline
Și fulger răstoarnă-te-apoi, peste mine.
Pământul oprească-și o clipă rotirea
Prin gaura cheii să vadă iubirea
Potop ce Omega și Alfa deține
O ploaie cu tine, o ploaie cu mine.
073691
0
