xa

11. Nu se folosesc figurile de stil specifice artelor poetice occidentale (comparația, metafora, repetiția). Nu se folosește rima.

Daca m-ai fi ajutat sa inteleg, ti-as fi multumit, dar indicatia ta nu pare.. \"pretioasa\".
De fapt am asteptat raspunsul autoarei.

In Călindar
(“Cât, zici, c-a mai rămas din Călindar?” Adrian Erbiceanu)


În Călindar mai este drum - oleacă -
când stihurile îndrăcit mă cer;
le-ncheg silaba ram cu ram pe cracă
și nu-s același ne-ntrecut mister

din care-n vad un joule tenace-ncearcă
să întregească prompt și auster
puterea de-a goni oricare barcă
pe undele dintre răstimp și cer.

Privindu-mă, oglinda ta mă roagă
să-mi regăsesc pierdutele răbdări
de simt cum din silabe mi se-ncheagă

fluviul cuvintelor curgând culori.
Oglinda vieții poate să-nțeleagă
vremea ucisă printre adăstări?

dudi

Imi sede ori nu, pui cu ..so rule, iete ca vreu sa ma tan o laca la inaltame cu ..ma ta le.. :))) si fac si eu haz da nacaz.. Ba, ma lasi? .. sau o sa ti-o zic si nelasata.. Pai you know: naravu da-n fire, n-are lecuire.. ssa si tu, ma taca!

Mama: fiinta pe care aproape toti o adoram cu respect adanc si recunostinta si o veneram ca pe o icoana mai ales atunci cand simtim ca o vom pierde curand sau cand deja am si pierdut-o si pe care n-o vom putea recompensa niciodata este un subiect foarte complex si tot atat de dificil prin semnificatia lui spirituala.
Poezia de fata insa pare a incerca sa stoarca ostentativ lacrima cititorului asemeni unei melodrame banale reusind prea difuz sa atraga atentia prin imagini originale care sa lase profunzimea sa descinda din insasi iscusinta redarii ei.
Si apoi cum s-o intrebi pe mama ceva
\"despre ziua ce vine
când nu va mai fi.\"
Face asta vreun sens? Suna ca o intentie rece, facuta din conventionalism, asa doar ca s-o intrebi totusi ceva si despre viitor, ca si cum pentru intalnirea cu ea ti-ai fi anticipat intrebarile intr-un schedjule. Si-atunci sigur ca o vei face pe mama sa n-aiba altceva de ales decat sa taca stiind ca probabil la vremea aceea ea nici nu va mai fi.
Incheierea cu:
\"Se uită în sus
lăcrimând cuvântări
și Doamne... cum tace! suna patetic, dar pentru ca intelesul sa fie ceva mai plauzibil eu as fi spus:
\"Se uită în sus
negasind cuvântări
și Doamne... cum tace!”
Idea este minunata, dar poezia se mai cere inca lucrata.

o fi agonia?

\"ca o eliberare,
ca un la revedere.\"

Eu as fi spus:
\"ca o eliberare,
ca o noua tandra chemare.\"
Poezia aceasta scurta tradeaza admiratia pentru sexul frumos frumos, poate chiar pentru fiinta iubita fiind rezultatul unui sentiment sincer, afectiv.
\"femeia cade întotdeauna-ntr-o parte
învelită în pleată,
ghemuită ca o durere,
ca o teamă.\" este o observatie interesanta incropita intr-o imagine metaforica reusita.
M-a emotionat.

\"Imbratisez recomandarea data,
Cu bratele, cu inima, cu gandul:
De-l vad din nou, il iau de beregata,
Cedand altora, cu placere, randul.\"

Nu trebuie sa-ti chinui osteneala,
ca grija e de buriana rea;
stau zeci de colti ranjindu-mi a lihneala
in colier pe beregata mea... : )))


dudi: acum doar \"o\"...

daca ochii nostri ar putea vedea si dincolo de circuitul inchis al nepasarii fata de tot ce inca se petrece pe langa noi in Romania de azi si doare, daca constiintele noastre ar intelege responsabilitatile impuse de MAINELE copiilor nostri, atunci poezia si-ar face si ea intr-un fel datoria, altfel toate scrierile noastre raman doar un univers agonic in care ne complacem hranind zilnic doar himera iluziorica a unor vise ireale si total inutile..

oh! iarta-ma ca revin pentru o omitere a mea reprezentata de nedumerirea ce o am asupra sensului pe care l-ar da titlul poeziei de fata si despre care nu vad ce legatura ar avea cu subiectul tratat.. (?)
De ce ai conjugat-o pe femeia admiratiei tale cu un verb distructiv? Cine si pe cine a ucis? Straniu!..

\"Tot ce-a rămas în noi. Însângerată,
O Mare ne înghite. Glacial.\" aici m-a surprins acel \"Glacial.\" constituind singur o propozitie stranie, cand de fapt eu cred ca ar fi trebuit sa explice, sa continue propozitia anterioara, adica: \"O Mare ne înghite.\" unde \"glacial\" cerea in fata lui doar o virgula sau doua puncte, dupa preferinta. Asa gandesc eu..
Si inca un amanunt neinsemnat: \"na\" eram tot eu, Dudi Taimanescu [Never Mind]

Iarta-ma daca iti atarag atentia sa corectezi o gresala marunta de scriere care s-a strecurat neobservata in penultima strofa. Indraznesc aceasta numai din sincera consideratie pentru valoarea pe care o ai.
\"Și n-ai de unde știi de se preface\" acel \"stii\" ar trebui sa fie in mod corect: \"sti\".
In alta ordine de idei eu cred ca poezia de mai sus este scrisa mult prea bine pentru a reprezenta doar o simpla dedicatie facuta cuiva.
Te citesc mereu cu nerabdare si deosebita placere fiindca intotdeauna am optat pentru poeziile reale si poetii maturi, cu har.

Nu ma pot abtine sa recitesc si ..recitesc aceasta poezie magnifica dorind sa ma delectez cu cel mai potrivit desert al sufletului meu: poezia...
\"aproape am murit pe băncile din parcuri
nu îmi aduc aminte de oameni chiar nimic
o robă grea de stele-mi strivește omoplații
mă sprijin în cuvinte dar nu mă mai ridic
...........................................
dar nu pornesc mărețe și-nălțătoare fapte
ci stau pe-o bancă ruptă și nu mă mai ridic
o robă grea de stele-mi îngroapă omoplații
și nu-mi aduc aminte de oameni chiar nimic\" si ma minunez in fata acestor imagini neasemuite cu content incredibil de profund. Un adevarat poet al magicului!

\"mă retrag spre seară
Pe drumuri slugărite de demult.
Și nu mai am cu cine ține sfat.\" [... nici eu..!]

Aici, aici, in aceste cateva cuvinte ai spus mai mult decat poate grai intreagul text, ai cules toata esenta insingurarii..

Ana Melinte, sundary, la multi ani tie din tot sufletul!
Iti doresc soare in inima si ganduri curate asemeni azurului sub care a fost sa te nasti in plina vara, iar florile anotimpului tau sa-ti astene drumuri moi si linistite precum petalele lor, sa te legene iubiri aprinse ca pasiunea trandafirilor ce insotesc gradinile timpului cald de azi.

Te imbratisez cu drag,
dudi

\"Și mi-a fugit sonetul sterp pe geam.\" ???
Pai.. numai fugind pe geamul tau a putut ajunge si la geamirile unde era asteptat!
In ultimele doua versuri ale primei strofe ai ticluit atat de veridic tabloul unde ochii semafoarelor isi picura trist lacrimile de lumina pe asfaltul sleit de canicula in linistea asteptarilor dintre popasurile trenurilor. Imaginea mi se pare foarte sugestiva si chiar sensibila.
Apoi urmatoarea, iarasi reusita, : \"Mi s-a lipit de tălpi încinse vara\" vine parca sa intregeasca efectul imaginii anterioare din ultimele doua versuri antecedente.
Si uite cat de bine ti-a \"fugit sonetul\" \"pe geam\" [care, fie vorba intre noi, nu este deloc \"sterp\"] impreuna cu-un \"stol de cuvinte rătăcit pe ram.\" si a reusit sa ma delecteze copios. Multumesc! Tare frumos!

Nick, eu cred ca mai intai TU ar trebui sa-ti revizuiesti bine cunostintele personale de scriere in limba romana, pe care se pare ca ai cam uitat-o, iar apoi sa incerci a zambi laconic si ironic printre cuvinte o leacuta mai descifrabile si mai pe intelesul tuturor.
Se pare totusi ca incerci sa te cam dai de mare, dar nu uita ca \"acilea te vede toti aia cei mai dastaptii\" si te judeca rau, \"mai draga!\".. Cat despre ..\"dincolo\", afla ca eu nu astept promisiuni de la nimeni si nu ma tem niciodata sa spun ceea ce gandesc atunci cand stiu bine ca am si eu acolo \"putintica-multicica\" dreptate.
Oh \"puicusorule draga\", exact asa cum sunt.. I wish always to be just in the way I have ever been, ! : )
Toate bune si noroc!

Pardon: iluzorica! : )

Imi pare tare bine ca ai revenit cu poezii remarcabile asa ca intotdeauna, eu mereu asteptand nerabdatoare aparitia unei alte urme lasata de pana care stie sa scie viata atat de original si frumos..
\"Doi si cu unu\" pentru mine fac numai \"0\" si din acest motiv dispar din cand in cand.
Recunosc ca nu am vointa de a muri atata timp cat inima mea inca bate. Ea vrea sa bata numai romaneste oricat de depatre s-ar afla si oricat de otravita va fi ploaia verde a unora de aici..
Scie-mi, daca vrei pe: randunica@gmail.com
Multumesc pentru aprecieri!

Nu, D-nule Ebriceanu, autorul nu \"a sarit peste regulile prozodiei\" NUMAI, cat peste cele mai elementare reguli ale gramaticii limbii romane facand greseli neasteptat de ridicule pentru prezentarea textului acesta intr-o pagina de site cu pretentii de literati..
Ex:
-\"Nu vrei sa sti eu ce gandesc ?\" [\"sa stii\" este forma corecta, nu?]
-\"In nici un gand s-au amintire\" [\"sau\" ar impune in mod corect rolul adversativului]
- \"Degeaba te ti dupa mine\" [\"te tii\": se scrie chiar cum se si aude.. : )) ]
Si, Doamne, contentul devine indiscutabil ca valoare absolut inexistenta.. !
Ma intreb totusi unde si care este rolul editorului atunci cand accepta un text..