XCronologie
Mulțumesc Maria pentru surpriza acestei cronici pe care sincer o așteptam. Felicitările mele Sache pentru această minunată piesă care m-a impresionat foarte tare. Pot spune că am sorbit-o! Felicitările mele regizorului Bogdan Gagu. Abia aștept să vă văd la Craiova unde crema orașului va fi cu ochii pe voi! Țineți-o tot așa! Cu mult drag.
Pe textul:
„Copiii în lumea celor mari" de Maria Prochipiuc
Recomandat0 suflu
ContextSă nu regreți povestea vieții tale,
Sub steaua roșie și ofilit sub dale,
Ai fi privit spre apus oceanul,
Și cruce ai fi ciopit bușteanul.
Ți-ai luat boceaua și din bătătură,
Ai fugit spre vest de nomenclatură,
Să nu regreți povestea vieții tale!
Privește răsăritul zilei actuale!
Sub steaua roșie și ofilit sub dale,
Ai fi privit spre apus oceanul,
Și cruce ai fi ciopit bușteanul.
Ți-ai luat boceaua și din bătătură,
Ai fugit spre vest de nomenclatură,
Să nu regreți povestea vieții tale!
Privește răsăritul zilei actuale!
Pe textul:
„Durerea unui canadian." de Valeriu Cercel
0 suflu
ContextPe-un curcubeu purces-am către tine
Cu șoapta gândului ce aripi legănau
Pe genele timide flash-uri tremurau
Pe frunte, penele-mi purtau rubine…
Pe-un curcubeu pășeam spre tine
Șoptiri din gândul tău se legănau
Iar pe la gene flash-uri tremurau
Și penele-mi purtau rubine…
Mă-nfiora mirosul de levant
Ce-mi purta zborul spre verdele ram
Unde un cuib cu frunze moi primeam
Să-mi țină în loc zborul emigrant.
Scrijelit adânc în trunchiul de copac
Cu scris cuneiform de-odinioară,
Zâmbea senin un nume de fecioară
Cu cântecul de mierlă să te împac.
Cu șoapta gândului ce aripi legănau
Pe genele timide flash-uri tremurau
Pe frunte, penele-mi purtau rubine…
Pe-un curcubeu pășeam spre tine
Șoptiri din gândul tău se legănau
Iar pe la gene flash-uri tremurau
Și penele-mi purtau rubine…
Mă-nfiora mirosul de levant
Ce-mi purta zborul spre verdele ram
Unde un cuib cu frunze moi primeam
Să-mi țină în loc zborul emigrant.
Scrijelit adânc în trunchiul de copac
Cu scris cuneiform de-odinioară,
Zâmbea senin un nume de fecioară
Cu cântecul de mierlă să te împac.
Pe textul:
„Mierla" de Dumitriu Florin-Constantin
0 suflu
ContextSunt zarzării în floare,
Parfum și încântare,
Adulmecând visezi,
În fața lor cedezi!
Deci, vino! Te așteaptă,
Te cheamă într-o șoaptă,
Un zarzăr din pridvor,
Ce-adunat mult dor.
E micul copăcel sădit,
De-acel bunic mult obidit.
Din rodul lui de peste ani,
Sădit-a fost peste Balcani,
Purtând un dor în suflet de român,
Venind acasă tânăr ori bătrân!
Te așteptăm! Drag de tine.
Parfum și încântare,
Adulmecând visezi,
În fața lor cedezi!
Deci, vino! Te așteaptă,
Te cheamă într-o șoaptă,
Un zarzăr din pridvor,
Ce-adunat mult dor.
E micul copăcel sădit,
De-acel bunic mult obidit.
Din rodul lui de peste ani,
Sădit-a fost peste Balcani,
Purtând un dor în suflet de român,
Venind acasă tânăr ori bătrân!
Te așteptăm! Drag de tine.
Pe textul:
„Dor" de Valeriu Cercel
0 suflu
ContextMă bucur mult pentru tine Mădă! Mi-ești dragă și sper să fiu la lansare la Craiova, din păcate pe 9 aprilie sunt ...unde crezi? La Craiova... Speram să te văd.
Liviu, tu pentru mine ești căldură, bunătate și ai să rămâi mereu în inima mea. Mulțumesc pentru acest articol ce mi-a adus bucurie. Cu drag.
Liviu, tu pentru mine ești căldură, bunătate și ai să rămâi mereu în inima mea. Mulțumesc pentru acest articol ce mi-a adus bucurie. Cu drag.
Pe textul:
„Mădălina Maroga – “Invitație la vis” – debut editorial" de Liviu Nanu
Recomandat0 suflu
ContextCe melodie tristă de dimineață udă,
Ai prins pelinul din cupa vieții crudă?
Mă leagănă tremurat înspre ploaia din tine!
Spune copile, cât zbucium și ce nu e bine?
Ai prins pelinul din cupa vieții crudă?
Mă leagănă tremurat înspre ploaia din tine!
Spune copile, cât zbucium și ce nu e bine?
Pe textul:
„Plouă viori" de Lory Cristea
0 suflu
Context„aveam nervii decupați în batise – lacrimi
aș fi preferat patul acela să rămână alb fără conturul tău
ne-am fi adăpostit prin scorburi să fim culegători de flori”
Însă sub ploaia de petale și muguri noi, gâlgâie rana încă,
Pocale ce nu se golesc deși se scurg mereu,
mă-neacă să beau din vinul boabelor tale viață ...
„rânjește veselă așteaptă - dama în negru face apelul
să nu spui – prezent
într-o rafală de săgeți îngerii te poartă pe brațe
întrerupe fugitiv neputința”
Când la ruleta rusească iar am avut noroc,
Și-am ciocnit într-o strânsoare cu șarpele-ncolăcit eșarfă,
Lumina se-capățânează să
Mă cheme la dans cu fluturi.
aș fi preferat patul acela să rămână alb fără conturul tău
ne-am fi adăpostit prin scorburi să fim culegători de flori”
Însă sub ploaia de petale și muguri noi, gâlgâie rana încă,
Pocale ce nu se golesc deși se scurg mereu,
mă-neacă să beau din vinul boabelor tale viață ...
„rânjește veselă așteaptă - dama în negru face apelul
să nu spui – prezent
într-o rafală de săgeți îngerii te poartă pe brațe
întrerupe fugitiv neputința”
Când la ruleta rusească iar am avut noroc,
Și-am ciocnit într-o strânsoare cu șarpele-ncolăcit eșarfă,
Lumina se-capățânează să
Mă cheme la dans cu fluturi.
Pe textul:
„Doamne în umbra Ta" de Maria Prochipiuc
0 suflu
ContextTu femeie, ori înger? Eu te primesc în suflet ca înger. Mulțumesc.
Pe textul:
„mirare" de Erika Eugenia Keller
0 suflu
ContextLory, draga mea, acest poem al închinării spiritului primăverii, acest minunat mugur ce se deschide dintr-o durere parcă, prea mult înghețată de ger și spasme, dorință ne-mplinită oare? „Cât de mult ți-ar place să pierzi acest tren / Pentru-o primăvară... pentru-o săptămână.„ Ce primăvară! Ce aprigă dorință te îmbie la drum deschis spre parcuri și grădini de fluturi ? Căci...” Niciodată vântul n-a bătut mai dulce / Viața, fără straie, n-a umblat pe drum / Cum o face, parcă-n ciuda ta, acum” . Hm. Resemnarea însă, cuprinsă în catarama conștiinței... „îți iei în spate hărăzita cruce.” Foarte frumos frumoasa mea! Cu drag.
Pe textul:
„Ultimatum de martie" de Lory Cristea
0 suflu
ContextSorine dragă! M-ai topit măi cu poemul tău de dragoste :)...
\"Un zâmbet cald, balsam de iasomie,
din rug ascuns, parfum discret de mure,
pe fruntea ta, un semn ascuns mă-mbie
pe cerul alb, un răsărit anume.\"
Dacă culegi în iulie flori de iasomie, la revărsatul zorilor, aceste delicate flori scot un sunet ascuțit și tânguios. Terapia prin parfum de iasomie are efect antistres și relaxant, drăguț nu? Bucuria acestei arome simțite în preajma ta mă bucură.
\"Iar de o fi să vină toamna,
pierdut în anotimp, scamatorii,
mă voi retrage-n mine, doamnă,
să-mi aflu din întunecat, străbunii...\"
Dacă toamna va pierde sub ceață parfumul iasomiei tale dragi ;) să înțeleg că în cochilie de suflet vei savura istoria?
\"Un zâmbet cald, balsam de iasomie,
din rug ascuns, parfum discret de mure,
pe fruntea ta, un semn ascuns mă-mbie
pe cerul alb, un răsărit anume.\"
Dacă culegi în iulie flori de iasomie, la revărsatul zorilor, aceste delicate flori scot un sunet ascuțit și tânguios. Terapia prin parfum de iasomie are efect antistres și relaxant, drăguț nu? Bucuria acestei arome simțite în preajma ta mă bucură.
\"Iar de o fi să vină toamna,
pierdut în anotimp, scamatorii,
mă voi retrage-n mine, doamnă,
să-mi aflu din întunecat, străbunii...\"
Dacă toamna va pierde sub ceață parfumul iasomiei tale dragi ;) să înțeleg că în cochilie de suflet vei savura istoria?
Pe textul:
„Primăvara tu" de Sorin Teodoriu
0 suflu
ContextÎn tine femeie se-adună atâtea!
Poți duce în tine tăcute furtuni,
Poți duce cu tine topite chemări!
Poți…
Dar dacă n-ai un copac cu crengile deschise către tine…
Tu cuib nu ai!
În tine femeie se zămislește iubire,
Poți dulce să faci amarul în cupe,
Poți zile senine din neguri să faci,
Poți…
Dar dacă copacul tău frunza nu-ți adie pe frunte….
Tu cânt nu poți să ai!
Deschisă îți este aripa și frântă…
Iar trilul tău prea trist îmi cântă…
Adună-ți fluturii în plete!
Cu lumină spală-ți rana de sârmă ghimpată…
Și iartă femeie!
În tine se-adună atâtea!
Și poți!
Poți duce în tine tăcute furtuni,
Poți duce cu tine topite chemări!
Poți…
Dar dacă n-ai un copac cu crengile deschise către tine…
Tu cuib nu ai!
În tine femeie se zămislește iubire,
Poți dulce să faci amarul în cupe,
Poți zile senine din neguri să faci,
Poți…
Dar dacă copacul tău frunza nu-ți adie pe frunte….
Tu cânt nu poți să ai!
Deschisă îți este aripa și frântă…
Iar trilul tău prea trist îmi cântă…
Adună-ți fluturii în plete!
Cu lumină spală-ți rana de sârmă ghimpată…
Și iartă femeie!
În tine se-adună atâtea!
Și poți!
Pe textul:
„Femeie Nonbiblică" de Erika Eugenia Keller
0 suflu
ContextOameni de piatră se hlizesc?
Vrei să îți răspundă
La întrebarea ta,cum pot să râdă?
Ei uite, bine!
Căci n-au corzi la a lor lăută,
N-au cameră de rezonanță...
Unde să vină să asculte
cum jalea celor tineri,
au tâmplele cărunte?
Aș vrea să-ți zic:
-„Din piatră seacă să storci ce poți!
De nu, să o ignori...”
Acolo, unde Ego-ul stă închis în colț de suflet,
Să-ți lași un ochi de geam deschis,
Spre soarele-răsare.
Printre lianele din jungla-n care
Zici că te afunzi,
Inima îți cânt-a dor de-acasă...
Simțit-am asta...
Când printre gene-n orizont apus,
Îi vezi pe-ai tăi departe.
Vrei să îți răspundă
La întrebarea ta,cum pot să râdă?
Ei uite, bine!
Căci n-au corzi la a lor lăută,
N-au cameră de rezonanță...
Unde să vină să asculte
cum jalea celor tineri,
au tâmplele cărunte?
Aș vrea să-ți zic:
-„Din piatră seacă să storci ce poți!
De nu, să o ignori...”
Acolo, unde Ego-ul stă închis în colț de suflet,
Să-ți lași un ochi de geam deschis,
Spre soarele-răsare.
Printre lianele din jungla-n care
Zici că te afunzi,
Inima îți cânt-a dor de-acasă...
Simțit-am asta...
Când printre gene-n orizont apus,
Îi vezi pe-ai tăi departe.
Pe textul:
„Cum poti sa razi?" de Daniel Cristea
0 suflu
ContextSe vede iar o stea anume,
La porți ne bat colindători,
Să cânte despre El prin lume,
Cu dragoste de sărbători.
În sfânta noapte de Crăciun,
Miroase-a smirnă și tămâie,
În ieslea din sărac cătun,
Năștea Sfânt Prunc buna Marie.
Cu drag
La porți ne bat colindători,
Să cânte despre El prin lume,
Cu dragoste de sărbători.
În sfânta noapte de Crăciun,
Miroase-a smirnă și tămâie,
În ieslea din sărac cătun,
Năștea Sfânt Prunc buna Marie.
Cu drag
Pe textul:
„La Vifleem" de Daniel Puia-Dumitrescu
0 suflu
ContextErika, în a ta oaste
Vin și eu să dau la coaste,
Dacă-i vorbă de-atentat
Mă primești ca aliat?
Vin și eu să dau la coaste,
Dacă-i vorbă de-atentat
Mă primești ca aliat?
Pe textul:
„pentru Lory Cristea, cu prietenie" de dumitru cioaca-genuneanu
0 suflu
ContextNea Genule vino acasă
dacă vrei fată frumoasă,
căci la Lory când privești
zău, parcă întinerești! :))
dacă vrei fată frumoasă,
căci la Lory când privești
zău, parcă întinerești! :))
Pe textul:
„pentru Lory Cristea, cu prietenie" de dumitru cioaca-genuneanu
0 suflu
ContextDeși au trecut ceva zile de la acea frumoasă zi de toamnă, când ne-am adunat pentru apăsarea tastei „any” alături lui Liviu, bucuria acelor clipe deosebite încă se joacă pe aleile memoriei noaste. Și am să port mult timp cu mine sunetul unei chitare ce ne-a încălzit inimile, și pe cei prezenți.
Felicitări Maria pentru articolul tău. S-a lăsat așteptat, însă a meritat.
Felicitări Maria pentru articolul tău. S-a lăsat așteptat, însă a meritat.
Pe textul:
„Weekend poezie.ro în Roșiori - A doua antoniadă" de Maria Prochipiuc
Recomandat0 suflu
ContextO melodie veche în doi timpi,
Ascult.
Împăturită-n buzunarul de la piept,
Cuminte.
Restul… se pierde-n marea unui moment de tăcere,
Ce nu mai contează.
Mi-ajunge,
Melodia-n doi timpi…
Ascult,
Pitită-n buzunarul din stânga…
În verdele copt al cireșelor puse la urechi,
Păstrez,
Pe retină lumini de candelă
Aprinse-n calea depărtărilor de tine,
Cu drag,
Lângă pervaz zidita-am farul, pe un ciob de-oglindă,
Să-ți ție
Verdele copt al cireșelor.
Păstrez,
Lumini de candelă pe retină…
Ascult.
Împăturită-n buzunarul de la piept,
Cuminte.
Restul… se pierde-n marea unui moment de tăcere,
Ce nu mai contează.
Mi-ajunge,
Melodia-n doi timpi…
Ascult,
Pitită-n buzunarul din stânga…
În verdele copt al cireșelor puse la urechi,
Păstrez,
Pe retină lumini de candelă
Aprinse-n calea depărtărilor de tine,
Cu drag,
Lângă pervaz zidita-am farul, pe un ciob de-oglindă,
Să-ți ție
Verdele copt al cireșelor.
Păstrez,
Lumini de candelă pe retină…
Pe textul:
„Te port în buzunarul stâng până la iarnă" de Maria Prochipiuc
0 suflu
ContextDacă din casa numita – corp, un suflet se simte exilat (evident la figurat), cred că doar rațiunea o face. Rațiunea poate să-și pedepsească sufletul certându-l, chinuindu-l cu gândirea lui lucidă, însă nu cred că-l gonește, poate doar să-l pună într-un colț al ei, precum părintele ce-și pedepsește copilul ce-a făcut o năzbâtie. Va exista de fiecare dată un armistițiu într-un război ce va da între rațiune și simțire. Nu se poate altfel. Rațiunea nu-ți va goni sufletul pereche niciodată căci îl va recunoaște, îl va identifica precum cel ce-l poartă alături de la prima suflare. Doar dacă îndoiala își face simțită prezența precum ceața ce stăruie deasupra pământului ca niște degete prelungi și străvezii, el va purcede către acest „exil”. Dar te asigur că odată cu răsăritul de soare - îndoiala se va risipi iar sufletele pereche vor fi acceptate. Cu drag,
Pe textul:
„Suflet in exil" de Daniel Cristea
0 suflu
ContextDraga Lory, sunt de puțin timp printre voi ca membru, dar pe agonia.ro îmi regăsesc sufletul, mi-l vindec de toate cele cotidiene. Unul din medicamentele mele ești tu. De fiecare dată vin pe pagina ta cu mult drag. Citindu-te mă bucur că ești! Așa că ... să nu mai spui (te rog)-\"sunt sigura ca nu foloseste absolut nimanui\"....căci sunt mulți ca mine! Cu drag Corr.
Pe textul:
„Munți de vânzare" de Lory Cristea
0 suflu
ContextDragă Valeria, poezia ta mi-a împrospătat trări adormite. Să nu iei în nume de rău dacă adaug glasul inimii mele aici la tine unde mă regăsesc un pic.
Inima: „La fereastra mea au venit și mă troienesc noiane cu doruri, aproape neînțelese nici de mine. La fereastra mea a venit vântul tomnatic al deznădejdii. Mă ghemuiesc mai tare în mine și tac…”
„Un gând răzleț îmi spune-n șoaptă să mă transform în vapori cu aromă de flori de tei. O adiere blândă să mă poarte pe aripa fragedului dor, la geamul casei tale, când orologiul tainic naște visul. Așa, în starea mea volatilizată să-ți călăuzesc pașii pe potecile visului spre casa mea…”
„La fereastra mea plouă cu stropi de dor sărat, iar norii-plumb ce nu vor să se stingă, ci doar se tot adună…mi-apasă umerii gârboviți, gonind printr-un deșert de tine. Năluci nebune îmi chinuiesc mintea făcându-mă să sper…la „fata morgana”.
Inima: „La fereastra mea au venit și mă troienesc noiane cu doruri, aproape neînțelese nici de mine. La fereastra mea a venit vântul tomnatic al deznădejdii. Mă ghemuiesc mai tare în mine și tac…”
„Un gând răzleț îmi spune-n șoaptă să mă transform în vapori cu aromă de flori de tei. O adiere blândă să mă poarte pe aripa fragedului dor, la geamul casei tale, când orologiul tainic naște visul. Așa, în starea mea volatilizată să-ți călăuzesc pașii pe potecile visului spre casa mea…”
„La fereastra mea plouă cu stropi de dor sărat, iar norii-plumb ce nu vor să se stingă, ci doar se tot adună…mi-apasă umerii gârboviți, gonind printr-un deșert de tine. Năluci nebune îmi chinuiesc mintea făcându-mă să sper…la „fata morgana”.
Pe textul:
„Cununi de stele" de Valeria Pintea
0 suflu
Context