Poezie
reforma
1 min lectură·
Mediu
vine o zi când muzica se oprește
și oamenii trebuie să se agațe de cuvinte
ca șobolanii naufragiați din mările nordice
nu ne trebuie dicționar, reacții de copii subnutriți
ci numai o cazma
un carnețel roșu
și un șut în cur ca să facem la dracu ceva
închidem ochii
lipim afișe electorale pe frigider
să vedem apoi care se pișă mai lung
din balcon
tinerii- bărbieriți și trimiși la reeducare
ca marxul lu’ dinescu babele sclerozate- înapoi pe șantier
voi, aia de la canal – haideți mai cu talent -
o să vreți pensii și scaune cu rotile compensate
dar nu, lasă asta
e doar un mod exaltat și prea slăbănog
mai bine constatăm și ne masturbăm liniștiți la webcam
ia mâna moșneagului șahist și lipește-ți-o pe buci
să îți crească selfestimu’ că ai peste patruzeci
și nu trebuie să plătești ca să te fută cineva
orice femeie ar plânge
și-ar încheia un nasture la bluză și nu ar mai sta așa crăcănată
în microbuz
dar tu iubito, ești o curvă încă din gimnaziu
fanteziile cu mineri trebuie să înceteze
reforma să înceapă de la tine
de la nivelul fonetic și lexical
023.323
0
G