Poezie
în pământul deschis
1 min lectură·
Mediu
copilul căuta râme roz maronii albe...în fine
diferite ca toate zilele care îi treceau repede
prin fața ochilor
era un punct inert dintr-un mecanism
ce-și schimba vârstele o dată la trei secunde
mesteca gumă își ștergea mucii
de mâneca ruptă
ca o fereastră murdară ochii lui
ascundeau neliniști
ar fi vrut să-și împartă visele cu cineva
să stea iar acasă cu ai lui
ca în vremea când mirosea a dimineață
și se făcea focul în sobă
trecătorii îl loveau
trecătorii - fizionomii încâlcite ,origini obscure
numai el era pur așa, cu borcanul ăla în buzunar
și râmele care se zbăteau să iasă
001714
0