regula crudă a jocului

Cel de ieri. Niciodata la fel cu cel de azi. Cred ca de aici vine oboseala ta, din incercarea de a-l regasi pe cel de ieri. Ma face sa cred asta timpurile folosite de-a lungul poemului, apoi mainile manjite, ranile de sare, urna aceea crescuta, mai ales ea. Si oboseala.

Vezi ca ai un \"răsturate\".

\"ma fac\"

of, cam asa simt poemul acesta, idee principala /osia lumii altfel... si as spune privind in oglinda moarte fara viata si batranete fara tinerete... si totusi, dincolo de toamna, dincolo de oglinda șuie, ma duci cu gandul la o sa trec si peste asta... un optimism scrașnit, necesar intre oglinzi...
dureros de adevărat scrii.

Geta, da, poate ai dreptate. Merci de trecere.

Geea, excelentă observația ta cu \"un optimism scrașnit, necesar intre oglinzi\". Știi, uneori îi invidiez pe cei superficiali.