Când razele de lună mă prind în joc spiral
Invoc tăria nopții să-nvingă depărtarea.
Te strig cu visul iarăși prin spațiul sideral
Ca să m-auzi și-aproape să-ți fie îmbrățișarea.
Ascund durerea
Concurs de epigramă la Urziceni
Epigramiștii ce \"urzică\"
În Urziceni, să-i premiați:
Pe fiecare,c-o bășică
Și-o diplomă de \"urzicați\"!
Pe strada Calea
Lumina
Iubirea luminii reînvie -n țărâna
seve ascunse înadins
Revarsă-n culoare mireasmă păgâna
în doruri de cânt necuprins
Ea albe întoarceri îmbie-n răstimp
din zboruri ce -azurul
Pe un pridvor cu musețel
Pitit ,așa precum i-e firea
Se tot gândea un virusel
S-aleagă Gripa sau Iubirea?
Sigur că una ,zile șapte
L-ar ține, chiar cu tratament
Pe când cealaltă,peste
Din risipiri mi-am adunat ființa
Printre ruina unui timp trecut
Orbecăind , ales-am umilința
Iar din tăcere ,mi-am făcut un scut
Cu lacrima-ndreptată către stele
Și dorul ghemuit într-un
Al lumii plâns ascult prin firele de gând
Și-o lacrimă-mi topește, în zbucium, neputința
Sărmanele-mi cuvinte sunt prea firave când
Încerc să-mi asum vina de a-i ști suferința
N-ar fi
Sărută-mi visele, Iubire
Se vor aprinde-n noapte, rând pe rând!
Culori îngemănate-n arcuire
Punți de lumină așterne-vor în gând.
Pășind în doi pe un tărâm feeric
Să trecem orizontul, ieri
E plină
cârciuma lumii...
Unii sunt beți de fericire,
alții , îmbătați cu apă chioară!
Câțiva suferă de beția cuvintelor!
Puțini sunt amețiți de mireasma
În două lumi, deodată,
E-o singură ființă !
Exist, ca o turnantă,
Mânată de-o sentință!
Când vise prind contur ,
În lumea dinlăuntru
Sunt zâmbet imatur
Acolo ,unde intru!
Port,
Nu știu când s-a prăpădit
Muza mea inspiratoare!
Zace sub strat îmbâcsit
De cuvinte amăgitoare...
Praful pare de neșters,
Ce să- fac?Să-i dau crezare?
Troglodita nu vru-n