Tot ceea ce există în afara mea
Îmi poate fi dușman
O picătură bună de existență
Îmi poate fi fatala înăuntru
Și viața poate deveni atunci
O simplă agonie...
Cam în același
Îmi aduc aminte și acum seara când i-am mărturisit întreaga mea dragoste, iubirea mea arzătoare și fierbinte, momentul când, cu buzele întredeschise de pasiune, am început să-i șoptesc tot ceea
N-am învățat să
râd și pentru mine.
Până și chipul
îmi e brăzdat
de-o frumusețe tristă
ce-mi poate fi
și mie bucurie...
O pată străbate
Marea carnală
și fruntea-mi se descrețește
în
Eu nu mai am de ce să sufăr pe
lumea cealaltă...
Eu nu!
Pentru că am ispășit aici tot ce se
putea ispăși.
Păcatele m-au acoperit-
Eu le-am dat la o parte
Și am plâns, am plâns mult
La
M-am gândit:
te iubesc cât se poate de normal-
La fel cum luna este astrul nopții
și nu se întreaba de ce...
La fel cum răsare și apune soarele
de mii de ani
și nu se întreaba de ce...
Te
Am iubit aproapele aproapelui meu
Mai devreme m-am iubit pe mine
Am creat, am distrus
Am dat din milă și-am luat...
Am iubit ce am urât
Și-am urât ce iubeam
Am vegheat, am dormit
Am zăcut,
Născut din interes,
Făcut din lipsuri,
Ivit din neant-
S-a ridicat un nume.
S-a scuturat de resturi uterine,
Și a scuipat...
(Interesant mod de a te lepăda,sau
de a fi
VD