Hitler avea dreptate

am remarcat: Lucrurile se aseaza de la sine
si se aseaza prost

salutari de la Savonarola - intre timp m-am lamurit: e mai frumos numele decat el (cica a dat foc la niste carti in piata - un bou, ce sa zic. ca si Hitler, apropos haha)

un poem provocator ,grotesc ,nu înteleg cum se poate accepta asa ceva( de la bun început titlul este sordid, dezinformeaza,deformeaza adevarul istoric, face un fals erou la originea unui cosmar mondial si a unei tragedii din care multi refuza sa accepte marea de sânge...)cei 50 de milioane de morti nu si-au dat viata pentru ca astazi fel de fel de indivizi sa scrie ineptii...
la shoah ,solutia totala sunt inventii ? acesti evrei merita macar o denumire mai respectuoasa decât termenul injurios de "jidani" utilizat de autor...
hitler cauta "un tap ispasitor" pentru criza economica ,cel mai simplu era de aratat cu "degetul" strainii,deci evreii ... extrema dreapta ,ciuma neagra a fascismului recâstiga teren în europa,"strainii" s-au înmultit ,nu mai sunt doar "evreii"...dar poeme ca acestea au o influenta nefasta ,cu consecinte asupra mentalitatilor grave,elogiul urii ... un autor care face risipa de energie în vid si pe care bunicul sau l-ar fi repudiat cu siguranta ...daca mai traia sa citeasca aceasta murdarie sinistra...astept si asum off topic si cer eliminarea urgenta acestui text de pe agonia ...sa nu încerce cineva sa ma convinga ca nu am "surprins" subtilitatile acestui text ...eu am o constiinta sanatoasa

Doamna Mamier, e poezie, nu e articol de ziar sau blog.

E foarte simplu, desi mi-e jena ca trebuie sa explic. Eu pun la zid aici constructia unui ideal in numele caruia suntem capabili sa ucidem. Dar v-ati lasat orbita de pretextul textului si n-ati mai citit mai departe de titlu.

Ultimul vers nu va spune nimic?

Merci Serban, pentru punctare si, nu in ultimul rand, pentru receptarea corecta.

Sa ne aducem un pic aminte de poezia Savonarola de Nichita Stănescu. E postata chiar aici, pe site :)

regret ,dar de data aceasta "metafora" nu-si are locul ,nici aluzia ,nici imaginea cu "pânzele albe" (idilica,caci albul este culoarea puritatii) nici eu nu am timp sa mai replic sa va pot convinge ca-l compatimiti (probabil involuntar) pe hitler("ale neputintei sale" ... saracul de el !!! ...ori o faceti prea orbit ,prea exaltat de acest subiect sinistru, care vi se pare interesant,desi ar trebui ocolit cu dezinteresul si cel mai imens dispret ...
avem "un devoir de mémoire" numai si numai pentru victimele inocente ... poemul acesta pe care îl categorisiti "filozofic" nu are nimic cu atitudinea de "homme révolté" preconizata de catre marii filozofi ori artisti precum Camus,Sartre,Aragon,Eluard si atâtia altii ...
cât despre celalalt poem ,ramâne bun,chiar daca lipseste o strofa...

Doamna Mamier, va inteleg pe deplin revolta si dezgustul fata de faptele istorice ca atare, si tin sa va asigur ca le impartasesc. De altfel este si unul dintre motivele pentru care am scris acest poem.
S-ar putea ca textul sa nu fie reusit, si sa nu transmita corect sentimentul de revolta. In plus, mie imi plac scrierile cu final neasteptat, in care sensul se releva sau se schimba in ultimele randuri. Aceasta tehnica poate fi problematica atunci cand abordezi subiecte sensibile, cum este acesta: emotiile starnite de lectura pot face ca sensul final sa treaca neobservat. Ca de obicei, daca acest lucru se intampla este vina autorului, nu a cititorului - inseamna ca nu a stiut sa dozeze corect. Deci imi asum orice esec in perceptia randurilor de mai sus.
Trebuie totusi sa fac 2 precizari.
In primul rand textul e scris cu gandul la conceptele aparent marete, care promoveaza Binele general in dauna intereselor personale, presupus meschine. Este calea pe care se nasc dictatorii, care asupresc in numele unui ideal trans-personal. Hitler este un de-exemplu. Puteam sa zic Stalin, sau Mao, sau Pol Pot. Dar Hitler este numele cu potentional emotional maxim, de aici alegerea. Fiind un text poetic, nu puteam sa operez cu generalitati, ca intr-un eseu.
De obicei, cand se descopera efectele sinistre ale unei dictaturi, dam vina pe dictator. Dar suntem vinovati cu totii (mai putin cei care s-au impotrivit in mod activ): cei care se integreaza, cei care se protejeaza, cei care tolereaza. Textul este scris din perspectiva unui "soldat", a unui om obisnuit care fuge de responsabilitati dar pe care istoria il ajunge din urma. Pentru a parafraza un proverb clasic, drumul spre iad e pavat cu lasitati.
A doua precizare priveste neputinta. Nu este compatimire, ci condamnarea la esec perpetuu. O condamnare pe care nu o fac eu, ci istoria. Si nu se refera la Hitler sau la oricare alt dictator, ci la "Binele suprem", care reprezinta un pericol perpetuu de orbire pentru umanitate.
Cu respect.

sunteti tenace ,e normal,un autor îsi apara "puii" ... involuntar ,faceti din Hitler ,un personaj uman ,oarecare cu slabiciuni ...desigur cunosc istoria acestui manipulator ,care nu era singurul "hitler" în acel timp tulbure,pe fond de criza ...facea parte dintr-un partid cu mult înaintea celui de-al doilea razboi si au avansat ca extrema dreapta de azi cu slogane anti-umane,sovine,patriotarde,populiste ,machiavelice
cred ca v-ati grabit cu acest poem si cu ceea ce vreti sa exprimati ,l-as mai fi lasat "în asteptare" ...
va asigur ca aici ati avea un proces ... în forma actuala a textului ,ori o interdictie de a-l publica ,o cenzura totala si imediata
aceste 50 d milioane de victime nu au servit la nimic din moment ce jertfa lor e uitata din ce în ce,pentru unii camerele de gaz nu au existat,etc... nu putem sa ne jucam cu istoria,cu faptele ei ,consecintele sunt dezastruoase ,duc în timp la noi masacre ...
faites l'amour pas la guerre ,un slogan pe care îl prefer

da, nu stiam de poezia asta
multzam



nichita si savonarola

a naibii asociere