VLVeronica Pavel Lerner
Verificat@veronica-pavel-lerner
Toronto
Fiică a criticului de artă Amelia Pavel (1915-2003) – personalitate cunoscută în România. Nǎscutǎ la București. Emigreazǎ în Canada în 1982, la Montreal, iar în 1997 se mutǎ la Toronto, unde își desfǎșoarǎ în prezent activitatea de om de științǎ, editor, poet și eseist Studii Univ. București, Facultatea de Chimie.…
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ
Cronologie
Poemul de fata mi s-a parut bine construit, cu o maturitate poetica apreciabila.
Inceputul e decorul sufletesc al poetului, un fel de "introducere" a cititorului in atmosfera adancurile din care va rasari ideea principala.
Urmeaza partea principala, declaratia de dragoste, cum spunea si Ottilia, una din cele mia frumoasew pe care le poate avea o femeie.
Si, la sfarsit, explicatia poetului asupra semnificatiei titlului si, de fapt, a poemului.
In toate cele trei parti parae constant legatura cu Dumnezeu, legatura de care poetul nu uita nicio clipa sa aminteasca, daca nu prin cuvite directe, atunci prin metafore.
Aprecieri!
Inceputul e decorul sufletesc al poetului, un fel de "introducere" a cititorului in atmosfera adancurile din care va rasari ideea principala.
Urmeaza partea principala, declaratia de dragoste, cum spunea si Ottilia, una din cele mia frumoasew pe care le poate avea o femeie.
Si, la sfarsit, explicatia poetului asupra semnificatiei titlului si, de fapt, a poemului.
In toate cele trei parti parae constant legatura cu Dumnezeu, legatura de care poetul nu uita nicio clipa sa aminteasca, daca nu prin cuvite directe, atunci prin metafore.
Aprecieri!
Pe textul:
„femeia cod" de Teodor Dume
0 suflu
ContextPoezia este complexa, are forta si mie mi se pare ca analizeaza nu numai propriile cuvinte (ale poetului), care "te nasc", ci si cele primite de la ceilalti, care te pot distruge.
"dacă nu-l distrugi te distruge
apoi te aruncă fâșii altor animale
mai comode"
Foarte bine sintetizata izolarea poetului in lumea lui, in care fie e sfasaiat, fie " spectatorii ignoranți /preferă să vadă filmul de pe margine"
Iar la sfarsitul poemului, ce clara e imaginea poetului taiata in bucati de cei carora nu le canta in struna!
Cuvinte simple, nimic in plus, curgere fluida, poem remarcabil. Instelez.
"dacă nu-l distrugi te distruge
apoi te aruncă fâșii altor animale
mai comode"
Foarte bine sintetizata izolarea poetului in lumea lui, in care fie e sfasaiat, fie " spectatorii ignoranți /preferă să vadă filmul de pe margine"
Iar la sfarsitul poemului, ce clara e imaginea poetului taiata in bucati de cei carora nu le canta in struna!
Cuvinte simple, nimic in plus, curgere fluida, poem remarcabil. Instelez.
Pe textul:
„cuvântul animal de pradă" de Nuta Istrate Gangan
0 suflu
ContextMi-a placut poemul, mi-au placut metaforele. Bine gandit, bine spus.
Cred ca e un typo "gaben" in penultimul vers (galben), sau poate "gaben" e un cuvant pe care nu-l stiu?
Mai e ceva: poezia curge si , sincer, mi-ar fi placut s-o luminez cu o stea, chit ca o vei lovi cu primul vers. M-a impiedicat expresia "la liber" care, in contextul intregii poezii, mi s-a parut ca putea lipsi.
Felicitari!
Cred ca e un typo "gaben" in penultimul vers (galben), sau poate "gaben" e un cuvant pe care nu-l stiu?
Mai e ceva: poezia curge si , sincer, mi-ar fi placut s-o luminez cu o stea, chit ca o vei lovi cu primul vers. M-a impiedicat expresia "la liber" care, in contextul intregii poezii, mi s-a parut ca putea lipsi.
Felicitari!
Pe textul:
„oglinda cerului nu poate fi spartă" de Tudor Gheorghe Calotescu
0 suflu
ContextPoezia asta m-a impresionat foarte tare. Apropierea de cuvantul Domnului in viata de zi cu zi si povestea unei dragoste exprimata atat de puternic in partea a doua a poemului m-au facut sa recitesc cuvintele tale. "iubește-ți aproapele / ni s-a spus / și am fost lăsați / în pace"
Pentru ca apoi sa intervina "rasucirea", totul sub ploaia care, aici, nu spala, ma curand apasa. "lucrurile s-au răsucit / pe cealaltă parte uitându-ne / ca-ntr-o prezență nedorită"
Iar in final vine iarasi la cuvantul Domnului.
Nu ti-am citit toate poeziile, Ottilia, dar, din cele pe care ti le-am citit, cea de fata m-a "atins" poate cel mai mult. Ofer o steluta care sa lumineze intunericul ploii.
Pentru ca apoi sa intervina "rasucirea", totul sub ploaia care, aici, nu spala, ma curand apasa. "lucrurile s-au răsucit / pe cealaltă parte uitându-ne / ca-ntr-o prezență nedorită"
Iar in final vine iarasi la cuvantul Domnului.
Nu ti-am citit toate poeziile, Ottilia, dar, din cele pe care ti le-am citit, cea de fata m-a "atins" poate cel mai mult. Ofer o steluta care sa lumineze intunericul ploii.
Pe textul:
„plouă până dezgroapă toți morții " de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextAm observat si prima oara, iar acuma, la recitire, din nou: primul vers mi s-a parut ca are o aritmie, in ciuda numarului corect de silabe. E vorba de accente. Daca ma-nsel, scuze. Daca nu, poate revezi primul vers.
Pe textul:
„Sonet 264 " de Cristian Vasiliu
0 suflu
ContextMa alatur comentariului anterior. Asa este, autoarea are sensibilitate si talent. Poate ca, daca ar fi sa dau un sfat (desi sfaturile, cand nu sunt cerute, e mai bine sa nu le dai), as sugera revizuirea poemului in sensul de a lasa in el numai esenta si a elimina diluarile.
Felicitari!
Felicitari!
Pe textul:
„poem de alungat singurătatea" de rosculet ioana catalina
0 suflu
ContextIata un poem care "loveste". Mi s-a parut foarte puternic. Bun!
Typo: câte era (cat era)
Typo: câte era (cat era)
Pe textul:
„să viseze" de ștefan ciobanu
0 suflu
ContextI ciuda epocii pe care o traim, a versului alb, sonetul, cand este bine scris -cum e cel de fata-, ramane una din formele de poezie care vor rezita timpului.
Exprimarea ta poetica de preferinta este sonetul si o faci intr-un mod care emotionaeza si transimte. Ai scris un sonet de o mare frumusete, te felicit! Orice cuvant in plus e inutil.
Ii chem pe cititori, cu steluta acordata. Ei se vor convinge singuri de "valabilitatea" inca a formei fixe, cand ea e POEZIE si nu simpla versificatie.
Exprimarea ta poetica de preferinta este sonetul si o faci intr-un mod care emotionaeza si transimte. Ai scris un sonet de o mare frumusete, te felicit! Orice cuvant in plus e inutil.
Ii chem pe cititori, cu steluta acordata. Ei se vor convinge singuri de "valabilitatea" inca a formei fixe, cand ea e POEZIE si nu simpla versificatie.
Pe textul:
„Sonet 264 " de Cristian Vasiliu
0 suflu
ContextVa multumesc pentru atentionare.
"Nu se recomanda", da. Dar "nu e interzis". Cand un poet isi selecteaza singur poeziile inainte de a le posta si nu si le posteaza chiar pe toate, cum e cazul unora, atunci "recomandarea" la care va referiti-dupa parerea mea- nu se aplica. Cred ca "recomandarea" este pentru evitarea bisericutzelor. Ceea ce nu e cazul aici.
Si cum eu nu dau stelutze decat pe criteriul "capacitatii de transmitere" a poeziei (sau textului), sper sa nu incalc regulamentul.
Cu stima,
VPL
"Nu se recomanda", da. Dar "nu e interzis". Cand un poet isi selecteaza singur poeziile inainte de a le posta si nu si le posteaza chiar pe toate, cum e cazul unora, atunci "recomandarea" la care va referiti-dupa parerea mea- nu se aplica. Cred ca "recomandarea" este pentru evitarea bisericutzelor. Ceea ce nu e cazul aici.
Si cum eu nu dau stelutze decat pe criteriul "capacitatii de transmitere" a poeziei (sau textului), sper sa nu incalc regulamentul.
Cu stima,
VPL
Pe textul:
„Viața așa cum e și a fost" de George Pașa
0 suflu
ContextAm citit cele cateva micropoeme. E adevarat, primul e bogat in sensuri, dar pe mine, care am citit si recitit poeziile postate de-aungul anilor de TD, pe mine -spun- cea cu bunica m-a impresionat.
Am aparut cu comentariul meu mai tarziu, pentru ca citind aceste micropoeme si avand senzatia ca ele sunt esenta sensibilitatii duminene, pe care o intalnisem deja in poeziile anterioare, am recitit "colectia" de poezii TD de aici si din volumele publicate. Si am gasit, in aceste lecturi fragmentele postate. Nu numai ca le-am gasit, dar mi s-a parut meritorie revenirea -in numai micropoeme- cu esenta din cele mai importante poezii.
Da, tinusem minte borcanul bunicii, de care ma atasasem, tinusem minte iedera din podul casei, sau paianjenul din clopotnita. le aveam atat de clare, ca imagine, incat am revenit la poemele initiale pentru a le regasi. Si le-am gasit.
Remarcabila colectie de micropoeme, fotografia e foarte potrivita, dar as zice ca fiecare micropoem are o imagine aparte, care se intiparaeste adanc in memoria cititorului.
Felicitari!
Am aparut cu comentariul meu mai tarziu, pentru ca citind aceste micropoeme si avand senzatia ca ele sunt esenta sensibilitatii duminene, pe care o intalnisem deja in poeziile anterioare, am recitit "colectia" de poezii TD de aici si din volumele publicate. Si am gasit, in aceste lecturi fragmentele postate. Nu numai ca le-am gasit, dar mi s-a parut meritorie revenirea -in numai micropoeme- cu esenta din cele mai importante poezii.
Da, tinusem minte borcanul bunicii, de care ma atasasem, tinusem minte iedera din podul casei, sau paianjenul din clopotnita. le aveam atat de clare, ca imagine, incat am revenit la poemele initiale pentru a le regasi. Si le-am gasit.
Remarcabila colectie de micropoeme, fotografia e foarte potrivita, dar as zice ca fiecare micropoem are o imagine aparte, care se intiparaeste adanc in memoria cititorului.
Felicitari!
Pe textul:
„sat aproape gol" de Teodor Dume
0 suflu
ContextPoezie calma, calda, ca o aquarela. Sunt aici amintiri duioase din copilarie, dar sunt spuse fara dulcegarii, dimpotriva, imaginile se succed cu oarecare forta de transmitere.
Metafora din final e atat de colorata incat mi-a inspirat culoarea galbena a stelei. Oh, ce mi-ar fi plavcut sa-ti pot da o "stea rotunda", precum "roata de mamaliga"! Dar , pentru ca n-am avut, ti-o ofer pe cea disponibila aici.
Metafora din final e atat de colorata incat mi-a inspirat culoarea galbena a stelei. Oh, ce mi-ar fi plavcut sa-ti pot da o "stea rotunda", precum "roata de mamaliga"! Dar , pentru ca n-am avut, ti-o ofer pe cea disponibila aici.
Pe textul:
„minunății" de Cristina-Monica Moldoveanu
0 suflu
ContextSpre deosebire de titlul, comentariului, tu esti fluenta in rostire! Buna poem, mi-a placut concluzia ta! felicitari!
Pe textul:
„uneori oamenii fac dragoste doar pentru a simți că sunt încă vii" de Nuta Istrate Gangan
0 suflu
ContextAm citit cu mare placere un poem deosebit. In primele versuri, metaforele ating simtul tactil. Urmeaza sirul deziluziilor, fiecare din ele imbracata in vorbe-imagini. Sfarsitul, remarcabil.
Luminez, sperand ca sa descopere si altii minunea de poem, "rama cu nesfarsite tablouri".
Felicitari!
Luminez, sperand ca sa descopere si altii minunea de poem, "rama cu nesfarsite tablouri".
Felicitari!
Pe textul:
„Viața așa cum e și a fost" de George Pașa
0 suflu
ContextMie poezia mi s-a parut deosebit de bine structurata. Intram in "poezia" textului inca de la titlu, care stabileste "ritmul". Urmeaza primele versuri care dau decorul: singuratatea, "sferă doar cu o nișă în care se zbate un fir de praf".
Si de aici incepe o avalansa de metafore vizuale, puternice, originale.
"un pas îndoit de tristețe,
cum lumina devorând întunericul,
până rămâne doar un gol minuscul."
Starile emotionale se succed pentru a se finaliza prin revenirea la acelasi fir de praf de la inceput, dar altfel vazut...
Pe mine lectura poemului m-a incantat. Stea.
Si de aici incepe o avalansa de metafore vizuale, puternice, originale.
"un pas îndoit de tristețe,
cum lumina devorând întunericul,
până rămâne doar un gol minuscul."
Starile emotionale se succed pentru a se finaliza prin revenirea la acelasi fir de praf de la inceput, dar altfel vazut...
Pe mine lectura poemului m-a incantat. Stea.
Pe textul:
„Rubato" de George Pașa
0 suflu
ContextAm revenit de cateva ori asupra acestui text. La prima lectura mi s-a parut un text simplu, o "zicere", una din multele in care poetul isi aduce aminte de parinti.
Si totusi, revenind la text si gandindu-ma la el, am intzeles ca de fapt in acea pretinsa "simplitate" este de fapt o mare complexitatea.
Poetul isi duce viata in treimea Parinti-Dumnezeu si Copilarie, unde copilaria, de fapt, pretextul de a include si punctul final, moartea.
Suntem purtati, impreuna cu poetul, pe drumul dintre ce va uita si ce nu poate uita poetul, Iar drumul este tapitat cu metafore: "lacrimile mamei care dilatau noaptea înțepenită", sau "soarele umbla pe vârfuri, ca pe propria-i rană".
Cred ca poamul se termina inainte de ultimul vers, cu aceleasi cuvinte din titlu. Ultimul vers, cred eu, e in plus.
Frumos si sincer. Felicitari!
Si totusi, revenind la text si gandindu-ma la el, am intzeles ca de fapt in acea pretinsa "simplitate" este de fapt o mare complexitatea.
Poetul isi duce viata in treimea Parinti-Dumnezeu si Copilarie, unde copilaria, de fapt, pretextul de a include si punctul final, moartea.
Suntem purtati, impreuna cu poetul, pe drumul dintre ce va uita si ce nu poate uita poetul, Iar drumul este tapitat cu metafore: "lacrimile mamei care dilatau noaptea înțepenită", sau "soarele umbla pe vârfuri, ca pe propria-i rană".
Cred ca poamul se termina inainte de ultimul vers, cu aceleasi cuvinte din titlu. Ultimul vers, cred eu, e in plus.
Frumos si sincer. Felicitari!
Pe textul:
„ușor și fără urmă voi pleca și eu" de Teodor Dume
0 suflu
ContextAAA, poezia ta emotioneaza prin maiestria cu care combini elementele concrete ale unei despartiri cu cele emotionale. In fiecare vers, despartirea de elementul fizic al iubitei -mana, ochii- e plasata, prin metafore, intre sentimente si natura. De altfel, undeva, ascuns, e si un element epic, "povestea" se desfasoara in fata ochilor. Crescendo-ul e bine realizat, finalul m-a miscat, ca de altfel toata poezia.
Poemele nu trebuie "explicate", cred ca nici stelutele n-ar trebui "justificate" atat de amanuntit. O poezie transmite sau nu, iar a ta transmite din plin!
Stea.
PS: typo "încerca" (t la sfarsit)
Poemele nu trebuie "explicate", cred ca nici stelutele n-ar trebui "justificate" atat de amanuntit. O poezie transmite sau nu, iar a ta transmite din plin!
Stea.
PS: typo "încerca" (t la sfarsit)
Pe textul:
„Despărțire" de Adrian A. Agheorghesei
Recomandat0 suflu
ContextMultumesc pentru lectura si comentariu, Maria.
Cunosc cantecul la care te referi, e tulburator, iar Jean Gabin il interpreteaza cu simplitate, dar si adancime. Emotioneaza!
Cunosc cantecul la care te referi, e tulburator, iar Jean Gabin il interpreteaza cu simplitate, dar si adancime. Emotioneaza!
Pe textul:
„Reveniri, reîntâlniri" de Veronica Pavel Lerner
0 suflu
ContextUn text in care sunt exprimate, in putine cuvinte si cu o amara ironie, cateva tulburatoare imagini ale actualitatii. Insasi alaturarea, la granita, a "paduchelui" cu "omul" ofera dimensiunea pe care poeta o da omului de azi. Lipsa lui de memorie, incapacitatea de a fi invatat ceva din trecut, iutilitatea -dar si incompetenta- cu care isi "flutura un steag zdrentuit", iata tabloul cinic al lumii de azi, sintetizat excelent de poeta.
Any, felicitari! Instelez.
Any, felicitari! Instelez.
Pe textul:
„Pediculus humanus capitis" de Any Tudoran
0 suflu
ContextIata un poem sensibil. Poate putin prea incarcat.
Fara a fi cacofonie, alaturarea "parca-scarile" e greu de pronuntat - in eventualitatea unei recitari cu voce tare.
Cateva metafore bine alese. Felicitari!
Fara a fi cacofonie, alaturarea "parca-scarile" e greu de pronuntat - in eventualitatea unei recitari cu voce tare.
Cateva metafore bine alese. Felicitari!
Pe textul:
„nu tu luntre nu tu punte" de Tudor Gheorghe Calotescu
0 suflu
Context