Poezie
minunății
1 min lectură·
Mediu
mă bucuram când cumpăram ulei la sticlă
și șosete trei sferturi cu miros de petrol lampant
când încingeam foalele din răsputeri la potcovarul satului
sau număram strop după strop rachiul picurând din cazan
și stelele mai mari dar numai când apăreau devreme
țineam cu greu între degete cântarul pentru caș dulce
și mă minunam că la mine nu stă drept
mă prindeam de hurduzăul gros și mă aburcam în podul vechi
căutând livretul de militar al străbunicului
învârtind capra de lemn ori fusul doar în joacă
dar cât de cuminte ședea pâinea crescută pe vatră
lângă coasa bunicului pe pământul crăpat
când ne duceam în deal la întins pologii
prin ochii mei limpezi tropăiau norii de ploaie
cireada de bivoli și toate orătăniile din ogradă
și câteodată priveam luna plină ca pe o roată de mămăligă
răsturnată în grădină
022.680
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 139
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina-Monica Moldoveanu. “minunății.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14050537/minunatiiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mulțumesc mult doamna Veronica pentru aprecierea textului meu și rezonanța emoțională. Există în fiecare un colțișor sfânt numit copilărie.
0

Metafora din final e atat de colorata incat mi-a inspirat culoarea galbena a stelei. Oh, ce mi-ar fi plavcut sa-ti pot da o "stea rotunda", precum "roata de mamaliga"! Dar , pentru ca n-am avut, ti-o ofer pe cea disponibila aici.