Poezie
Sanziene
vis ante portas (asa am sa visez)
2 min lectură·
Mediu
urmeaza sa mi se aprinda retina
la vederea TA
retraiesc viitorul buimaca
atatea cuvinte scoase din teaca
adorm fortandu-mi realitatea
in manusa viselor
unde TU esti pe un drum intortocheat
sau intre dunele desertului
ascultand cerceii mei
gaseste-ma TU
era intr-adevar ceva asemanator verii
in culori ciudat de albastre
mama si bunica imi pregateau tort
de ziua mea si stateam langa o cascada
Lothlorien imi era gradina
ai aterizat cu un avion de pene in
fata geamului meu
mi se parea ca suna telefonul usa inima creierii
nu stiam in ce ordine sa le deschid
am fugit la inima cu usa deschisa
mintea incepu sa-mi sclipeasca a telefoane
aveai o sumedenie de vanatai si un zambet demn
Aureliano Buendia in zilele lui bune
si un Ion tanjind dupa lut de femeie
toate romanele isi pierdeau firul pana la tine
desi fusese aterizare fortata
m-ai invitat la opera unde urma sa ne
legam sireturile vietii pe scena
ma schimbasem intr-o Ophelia mai vie
iar tu ma imbratisai dintr-o mie de alte povesti
iti purtam si pruncul pe retine
ca in fiecare poveste din care ai pasit
aveam in tarot un happy end
si o pisica neagra
intr-un castel
apoi imi va suna ceasul
si-mi voi ridica umerii peste realitate
ascultand mirarea florilor de sanziene
voi crede
la vederea TA
retraiesc viitorul buimaca
atatea cuvinte scoase din teaca
adorm fortandu-mi realitatea
in manusa viselor
unde TU esti pe un drum intortocheat
sau intre dunele desertului
ascultand cerceii mei
gaseste-ma TU
era intr-adevar ceva asemanator verii
in culori ciudat de albastre
mama si bunica imi pregateau tort
de ziua mea si stateam langa o cascada
Lothlorien imi era gradina
ai aterizat cu un avion de pene in
fata geamului meu
mi se parea ca suna telefonul usa inima creierii
nu stiam in ce ordine sa le deschid
am fugit la inima cu usa deschisa
mintea incepu sa-mi sclipeasca a telefoane
aveai o sumedenie de vanatai si un zambet demn
Aureliano Buendia in zilele lui bune
si un Ion tanjind dupa lut de femeie
toate romanele isi pierdeau firul pana la tine
desi fusese aterizare fortata
m-ai invitat la opera unde urma sa ne
legam sireturile vietii pe scena
ma schimbasem intr-o Ophelia mai vie
iar tu ma imbratisai dintr-o mie de alte povesti
iti purtam si pruncul pe retine
ca in fiecare poveste din care ai pasit
aveam in tarot un happy end
si o pisica neagra
intr-un castel
apoi imi va suna ceasul
si-mi voi ridica umerii peste realitate
ascultand mirarea florilor de sanziene
voi crede
023692
0
ma bucur ca mai este cineva care crede in Lothorien
si in sanziene
si in aureliano buendia
:)
mi-ar placea sa ti se implineasca urarea de a avea mereu curajul asta
daca ai doza aia absolut necesara din punctul meu de vedere de nebunie nimic nu e prea greu, mai ales asta...
succes!
a, si felicitari! :)