Poezie
până la ultimul
1 min lectură·
Mediu
pe distanța aceasta
un nod ești tu un nod sunt eu un altul
învățase toate bolile negre cu care
plecam
bolile albe cu care
veneai
era precum un mărțișor din luna care
nu mai venea
din timpul care avea rănile lăsate aici
le ocolea
am pleca și nu mai avem unde
plecările erau zidite
am veni și nu înțelegeam cum
înțelegera nu ne mai știa
avea alzheimer
mă priveai dintre mașini de la capatul lumii
de pe lună
te priveam dintre blocuri de la punctele cardinale
de pe marte
mă știai de pe lună de la capătul lumii
din tine
te știam de pe marte din toate punctele cardinale
din mine
și
cu gura obosită de gânduri
tragem
tragem de această distanță
001.135
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Pin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Pin. “până la ultimul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-pin/poezie/14046775/pana-la-ultimulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
