Poezie
scrisoare către un poet nenăscut
1 min lectură·
Mediu
murind printre poeme vii trăind printre poeme moarte
din depărtare de cuvinte îți scriu tăcerile curate
trudind ogorul ce-ai grăit călcat de alții în picioare
încerc să pun în sol fertil sămânța holdei viitoare
prin crăpturile minunii mi-o crește-n palme bătătură
voi stinge frigul cu iubire nesemnul fără altă ură
trufaș fără împrejmuiri îndrum de sens pe orișicare
chiar dacă pe nevolnici port deopotrivă în spinare
de ostenesc mai aprig trag la plugul brăzduind în unghi
de cad îmi scutur necăderea pășind ogorul în genunchi
și nu cârtesc de legea firii îmi face setea și mai grea
când versul șiroind de sânge pe sine însuși el se bea
în pieptul gol e-nfiptă chinga mă biciui singur și mă mân
zăbala verbelor mă face recoltelor de lut stăpân
m-agăț de ramuri de necer de vise reci mă trag cu dinții
în iernile de nicăieri îmi văd iubita și părinții
îmi văd copiii nenăscuți sădiți de vii în arătură
ajung la cap de rând și dau prinosul pentru băutură
împart pomană pentru tine zeu mizantrop și fără minte
care mi-ai pus pe limbă fier în brațe sunet și cuvinte
013.102
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 187
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “scrisoare către un poet nenăscut.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/96395/scrisoare-catre-un-poet-nenascutComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Lira ta poetică cântădin depărtare de cuvinte… trudind ogorul ce-ai grăit călcat de alții în picioare / încerc să pun în sol fertil sămânța holdei viitoaresimt un fel de răzvrătire cuminte, întrupată într-o formă poetică bine definită. Frumusețea versului încălzește cuvintele dându-le sensuri multiple: voi stinge frigul cu iubire nesemnul fără altă ură… de cad îmi scutur necăderea pășind ogorul în genunchi. Valoarea versului tău constă în totalitate acțiunii literare, fiecare vers te îndeamnă la contemplare : când versul șiroind de sânge pe sine însuși el se bea. Chiar tu ca poet îți rezervi o perspectivă contemplativă, iar metaforele sunt ca niște petale fragede și delicate : zăbala verbelor mă face recoltelor de lut stăpân. Nu cauți numaidecât înțelesuri adânci ci doar simboluri, care să îmbete cititorul prin forța și adevărul lucrurilor concrete.
0
