Poezie
soția mea
(numai ea)
1 min lectură·
Mediu
ea e o sfântă: doarme pe pietre
de lacrimi părul nu i se vede
de trudă trupul aproape curge
visează pâine-nmuiată-n sânge
ea e o sfântă: doarme-n picioare
pernă pe umeri cuie cu floare
haină pe sâni cuie-ngropate
sârmă ghimpată pătură-n spate
ea e o sfântă: doarme și cântă
pe glezne neaua i se-ncuvântă
pe pântec mirtul arde izvoare
visează pâine de răni cu sare
ea e o sfântă: doarme pe buze
din rugăciune i se scurg frunze
dintre mătănii cioburi de oase
părinții frații i se fac vase
visează flăcări doarme pe rug
din brațe moarte copiii-i curg
hrănește câine ce pleacă și vine
ea e o sfântă: trăiește prin mine
013.250
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 112
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “soția mea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/91742/sotia-meaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Motivatia acestei stele e simpla: e o poezie-crez, o poezie-ruga, o poezie-dar minunata pe care numai cele care merita le inspira. Pentru muza lui Vasile si pentru mana lui frumoasa, care scrie dureros, las o stea.
P.S. (off-topic): internetul, ca orice creatie umana e imperfecta, mai cade, mai renaste.