Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@vasile-munteanuVM
Vasile Munteanu
@vasile-munteanu
Poezie

însuflețind agonia

1 min lectură·
Mediu
numele meu e oare o ființă literară pe care litera mamă
l-a pus în echilibru cu sine
voi conviețui oare cu semenii mei literații cu frații mei
literatorii
sunt oare semnul risipitor al sensurilor unice către inima
tăcerii absolute
ochii mei verzi uneori alteori albaștri au oare cromatica
cernelurilor tipografice
oare viața este un bloc de text de care un editor pragmatic
întinde economic
puteți afla toate acestea cu un clic de mouse
în schimb
eu nu voi afla niciodată nimic
aud orelele tipărindu-se monoton într-o tipografie de aer
plin de vapori toxici
aud zilele răsfoindu-se ca un volum de amintiri lirice
însemnate în calendar
aud anii mușcându-se între ei pentru halca mea de suflet
înșirat carne și oase
sunt surd dumnezeule de neființă și uitarea
s-a descompus
vocabular celest
miroase a langoși cu lapte de femeie ies aburi din palmele
flămânde înlăcrimate
mi-e foame de metafore nurlii oxigenate juisând la limita
legalității juvenile
mi-e sete de cuvinte gigantești de orizonturi care nu există
nici în așteptare
mi-e somn de primul caiet de caligrafie în care am îngropat
singurul adevăr
sunt literă:
jumătate născută jumătate făcută
023116
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
186
Citire
1 min
Versuri
32
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “însuflețind agonia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/88363/insufletind-agonia

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cristiana-poppCP
Distincție acordată
Cristiana Popp✓
De la \"eu nu voi afla niciodată nimic\" am citit pe nerasuflate. Pana atunci nu-mi placuse. Dar dupa aia inceputul mi s-a parut doar o prefata, un pre-text. Si mi-a placut, ca fara pre-text nu exista poezia asta.
Ted, tu esti o litera, asa e si traiesti ca o litera prin si pentru poezia ta. Ir mie nu-mi ramane decat sa las un semn pentru ca toti sa citeasca litera aceasta ce pentru ei se scrie.
0
@florina-daniela-floreaFF
Distincție acordată
Florina Daniela Florea✓
autor mult prea prolific in poezie fata de timpul si cunostintele mele in domeniu, incerc sa tin pasul cu versurile tale, dintr-o consecventa dincolo de auto-impunere, justificata de placerea (\"intrigata\" a) lecturii.
*
Remarc primele cinci strofe: intrebari care poate (acel \"oare\") asteapta un raspuns sau care poate chiar il au inclus in fraza, lasand cititorului doar simplul gest de a pune punctul (a se citi \"pe rana\" sau \"sub arcul semnului de intrebare\", totuna).
In urmatoarele cinci strofe, autorul formuleaza si se dezleaga pe sine insusi in propriile raspunsuri, fara intrebari, insa.(paralela : intrebare fara raspuns, raspuns fara intrebare)
Urmeaza, as spune firesc, patru strofe ce cuprind ceea ce si-ar dori poetul, o \"directionare\" posibila, una din variantele viitorului, pornind de la necesitatile prezentului.
Finalul e aparent simplu, ermetic as spune. Rotunjeste poezia.
Cade asupra clipei, asupra lui \"sunt\", ca timp prezent al lui \"a fi\", dar (poate ma insel, cine stie, e simpla mea parere), extinde nuantele din trecut spre viitor, spre o mai buna intelegere a (in)sufletului.

cu bine,
Dana
0