Poezie
Limite
1 min lectură·
Mediu
privesc frunza și mă mir că frunza există
privesc ochiul și de ochiul privind iar mă mir
privesc sufletul privind ochiul care frunza privește
privesc
frunza trăiește și eu trăiesc fiindcă frunza trăiește
ochiul trăiește și eu trăiesc fiindcă ochiul trăiește
sufletul trăiește și eu trăiesc fiindcă sufletul trăiește
și mă mir
frunza moare și eu mor fiindcă frunza moare
ochiul moare și eu mor fiindcă ochiul moare
sufletul moare și eu mor fiindcă sufletul moare
și eu știu
trăiesc din cauza a tot ceea ce trăiește
și am să mor din cauza a tot ceea ce trăiește
și fiindcă eu trăiesc toate trăiesc și au să moară
din cauza mea
mort privesc frunza și mă mir că frunza e moartă
mort privesc ochiul și mă mir că ochiul e mort
mort privesc sufletul și mă mir că sufletul e mort
și mă mir
sunt viu eu astăzi când sunt mort
sau eram mort când eram viu –
privesc și ochi și suflet și privesc și frunza
privesc, mă mir și nu mai știu…
053801
0

Oare chiar asta este poezia???