Poezie
scuturare
1 min lectură·
Mediu
zornăie primăvara lanțuri/de/flori
femeie condamnată pentru:
canibalism
alcoolism
beatitudine incestuoasă
scutură seara lumina alb-astră
peste lumânările gratiilor
se topesc pereții
șoarecii
păduchii
paingii
gonesc îngroziți ocolesc fără noimă
fântâna descumpănită
numai eu drept în inima jarului
statuie în flăcări
fiară/paseră/vită
pe umeri cu umbre
pe umeri purtând porumbei
hrănesc din palmă vântul cu boabe
dintr-o cenușă de mut
și-mi strâng la piept capul de fildeș
gândurile unui alt început
cu inima înflorită
033467
0
