Poezie
viitoarea dimineață a unui leneș
2 min lectură·
Mediu
6:66
nici un ceas electronic nu afișează așa ceva
al meu da
deschid robinetul
parcă mi-aș vârî palmele într-un morman de cuie
mă săpunesc îndelung
accentuându-mi obsesia din ultimul timp
freci mai mult mizeria iese mai tare la suprafață
îmi împing câinele cu piciorul
doarme
îl privesc invidios
chiar și în somn știe că singurul lui punct de reper
sunt eu
aprind aragazul
albastrul flăcării mă farmecă
uit să sting bricheta
aceasta mă aduce la realitate explodând
îi sar arcul și piatra iar pielea mea
abia acum tânjește după apă rece
trudă a fiecărei clipe cât te-aș schimba pe nimic
înghit 3 lingurițe de cafea
și beau direct din bidonul de 5 litri de apă plată
zahărul nu mi-a plăcut niciodată
totuși
privesc în zaharniță de parcă
i-aș spune: exiști dar nu îți folosește la nimic
îmi rotesc trunchiul
mințindu-mă că fac gimnastică
în realitate
îmi doresc să se amestece mai repede cafeaua
și oripilat de imaginea din oglindă... sportivă...
cândva
mă așez pe wc să citesc
ziarul
de ieri
dar fericirea este neputința privirii pe dinăuntru
mă simt urmărit
de apă
nu privesc înapoi
aproape alerg în dormitor unde
mă cuibăresc lângă sânii calzi ai soției
mirat că am plecat de lângă ei
iartă-mă îi spun în timp ce îmi zâmbește în somn
de mâine voi face tot ceea ce am amânat până azi
064.246
0
