Poezie
nadir, zenit & închinări latente
(m-a sinucis tristețea fetei moarte)
1 min lectură·
Mediu
mâinile copilei ramurile milei
au rodit mustrare cerului prea mare
astre au căzut în necunoscut
au pornit aflarea punctului cu zarea
fără sus sau jos rostul n-are rost
frunte umeri pântec inimă de cântec
iarbă frunză umbră timpul care umblă
ochiul doarme sferic soare de-ntuneric
la amiază visul zgândăre plictisul
la al nopții miez toți paingii țes
împletesc mut biciul îi ascut nou briciul
se divide vena se deschide gheena
033.369
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 70
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “nadir, zenit & închinări latente.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/184958/nadir-zenit-inchinari-latenteComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MRMRMihai Robea✓Mi-au placut indeosebi primele doua strofe.
0
VMmulțumesc pentru lectură; toto e bine că ceva \"este\" :).
Cu respect,
Cu respect,
0
MSsunt uimita. incerc de vreo 5 minute sa exprim ce impresie puternica mi-au facut versurile tale-si nu-mi gasesc, vai, cuvintele. e ceva pe care eu il traiesc pe cat de intens il exprimi tu. uf!
0