Poezie
în locul lui diogene
1 min lectură·
Mediu
se îndoiește cu adevărat cineva de ceva?
m-am oprit în acest refugiu și nici un mijloc de transport nu a trecut
sunt singurul care nu se agită și mă pot lăuda
că viața mea nu este simplă materie neșlefuită a statisticii
am puterea să mărturisesc
eu cu un cuțit aș căuta un om
echilibrul
s-ar restaura de la sine
suntem toți niște barbugii
ne schimbăm la față cu ușurința
rostogolirii hazardului pe os
și dacă nimeni nu ajunge nicăieri și nimic nu se câștigă
de ce să preschimbăm ceara în lumânări și să plătim
din truda albinelor controlorii
când veți cere socoteală ar fi bine
să nu izbiți șoferii cu dinții de bordură
capul de linie nu este al lor iar farurile
manifestă glaucom din cauza drumului pe care orice reformator moral
critică maladiile vremii în realitate
descriindu-se pe sine
pentru că da
orice există mai mult decât oricine
013394
0
CD