veniți și secerați

poezioara se vrea crâncenă în rostirea ideii ei
bubuie ca tunetul Apocalipsei dar pare mai mult un gând scris pe fugă,
îmi place însă legătura inteligentă dintre titlu și text
deși repet, textul pare scris în grabă și cumva neterminat

cu bine,
dana

ai dreptate, Dana; e tipul acela de însemnare \"o scriu acum să nu o uit\". :)

totuși, nu cred că unui astfel de gând i se poate afla un sfârșit, i se poate pune punct; exceptând, desigur, sfârșitul însuși; de aici și necesitatea verbului \"a vrea\" (cu toate determinările sale).

mulțumesc pentru lectură și pentru secerare; acum, aștept un legător de snop. :)

după ce am citit, am făcut legătura cu 1 iunie. o zi a copilului, o poezie care vorbește despre asta. sau despre faptul că foarte mulți nu au parte de ea.

e, cred, singurul text de genul ăsta pe care l-am citit până acum. și îl apreciez enorm pe cel care l-a gândit.

cu drag,
elena

copii, Elena, copii suntem toți; și ziua, da, dar mai ales nopțile sunt importante, nopțile și lungile lor rădăcini...

mulțumesc pentru lectură și semn.

daca, de dragul ei, barbatul se indeledniceste pe-afara cu truda, femeia din batatura il ingrijeste ca pe ochii din cap facandu-i si crescindu-i copiii.

Linea

\"... bărbatul necredincios se sfințește prin femeia credincioasă și femeia necredincioasă se sfințește prin bărbatul credincios. Altminteri, copiii voștri ar fi necurați, dar acum ei sunt sfinți.\" (Corinteni)

pentru că

\"... o pâine, un trup suntem cei mulți; căci toți ne împărtășim dintr-o pâine.\" (ibidem)

dar

\"nu mâncarea ne va pune înaintea lui DUmnezeu.\" (ibidem)


mulțumesc pentru semnul de cuvânt.