Poezie
cock riders alias svejks
(fărst persănăl șutăr )
2 min lectură·
Mediu
[propriu-zis]
călare pe înaripata cu arcuri
lingând crăpătura foișoarelor cu burlane răsucite și coc
ne siluim umbra băgându-ne picioarele
în forma
în scările propriei făpturi
băloșim printre semințe și semiți guri:
linie
marț
mântuire [sau bingo]
[prolog]
soldatul pampers sparge lacătul urbis
fură din rastel o armă
și
scuipându-și superiorul în ochi
sare gardul de la cazarmă
[level 01]
pintenii/baionetele răstoarnă femei cu lăcomia
poligoanelor cu patul întors
bisericile se împuiază în stații
coboară/urcă din/în autobuze
ultima
cea mai mare durere în dos
[level 02]
OS {[pe]} OS
[level 03]
îmbrăcat în țoale din balcoane
încălțat cu pauza de masă a modernilor vidanjori
soldatul pampers ia-n cătare lumea
și-o freacă pân’ se scutură de nori
ni-ka!
[epilog]
prăbușit plantonul parc-ar bea
somnul greu al corpului de gardă
însă intră/ies idei din el
fiul epoleților și-al colțului de stradă
[propriu-scris]
ne[-]am oprit cu umerii pe trepte
capul ne-a intrat în trup prin gât
am găsit o inimă ce doarme
dintr-o frică de înalt sau de urât
coastele întind lucioasa piele
a bocancilor pe talpă cu neologisme
se oxigenează apă în plămâni
pentru mâinile spălate între clisme
noi de gât ne ținem – chiuim
ca la chefurile sparte dimineață
și răstim oricărui trecător:
hi-r-ați voi și hi-e-a dreacu viață!
[game ovar]
cock-a-doodle-doo
023.222
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 210
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 51
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “cock riders alias svejks.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/1767843/cock-riders-alias-svejksComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
O lume în care numim zilele Genezei leveluri, în care sensurile sunt de mult uitate nu poate sta mărturie decât ochiului de Poet. Totul e ca în pictura lui Escher: nu știi de unde începe ceva și unde se termină/ nu știi dacă a început ceva (vreodată) sau nu. Nu știi ce este acela „vreodată” îmi imaginez obsedatul copil al jocurilor pe calculator. El nu mai are timp. El nu mai are lume. Poezia aceasta este un fără timp și lume. De aceea „răstim oricărui trecător: hi-r-ați voi și hi-e-a dreacu viață!” Sugestiv. Dacă aș fi în locul Poetului („m-a ferit Dumnezeu”) aș lansa înjurătura ca specie existențială. Numai că „cine are urechi…” nu are!
0
1) cerul și pământul (lumină și întuneric)
2) tărie și separare
2) (în)sămânța(re) și puterziciune
de aici încolo, începe ciclul morții/lor
ca o concluzie:
când un Poet \"e într-o ureche\", dincoace de cealată ureche e tot un Poet :).
2) tărie și separare
2) (în)sămânța(re) și puterziciune
de aici încolo, începe ciclul morții/lor
ca o concluzie:
când un Poet \"e într-o ureche\", dincoace de cealată ureche e tot un Poet :).
0
