Poezie

celula de bază

1 min lectură·20 ianuarie 2008

Mediu

azi sunt nebunul cu plasă de fluturi azi sunt

Paganel studiind organismele monocelulare ale societății

pășesc pe străzi cu aerul unuia care calcă pe coloanele ziarelor

puțin pe vârfuri

atent la borduri și la curbe

când îi întâlnesc mă așez între cerșetori

urmărindu-le

cântecul genul sau vârsta

.+.

bărbatul e privit cu ochi răi sau de pește

e neras și miroase-a alcool

- ce dezgustător! ce dezgustător! are pieptul gol!

i se vede, dragă, e, spune tu, și părul și jegul...

el scuipă-ntr-o parte înjură își freacă negul:

- lua-v-aș de poțopalmiști și orospoaice...

.+.

copilul primește mereu mai mulți bani

toți trecătorii vibrează la bocetul unui înger

zdrențăros și nespălat

e adevărat

dar cu buze roz și ochi albaștri

unii chiar îl mângâie pe creștet – puțini –

ca și cum și-ar șterge de pe mâini sufletul

toți îi înțeleg cuvintele toți

râd chiar și atunci când rostește o vulgaritate

întorc privirea după el îl bat amical pe spate

deși dinții lui sparg o lacrimă

.+.

la câțiva pași femeia vieții lor

primește exclusiv propuneri sexuale

003.070

Vasile Munteanu. “celula de bază.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/1763999/celula-de-baza

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.