Poezie
ieșirea din munteanu
(altarul sprâncenelor)
2 min lectură·
Mediu
în mine cineva caută
inima pâlpâie – lanternă cu baterii neschimbate –
doar pe sub pleoape lumina mai răzbate
cu izul ei de carne prăjită în bucătărie
văzduhul încă se poate respira mi-aduc aminte
cândva am leșinat într-un pronaos de la fumul lumânărilor
purtat pe brațe mă simțeam
pasăre de curte cu tâmplele întinse între oameni mirați
înflorise mâna maicii domnului și fiecare nor
trecea pe cer cu un inel în suflet
am alergat pe scările clopotniței
dar nu aveam cui să vestesc orașul de sus era pustiu
limba știută de mine murise murea
lovită de ziduri nu se mai întorcea
să-mi răspundă
- al cui ești, mă, ăla din clopotniță?!
mama ta! stai, că pun eu mâna pe tine!
auzeam scurtătura prin aer cum vine
dar nu m-am temut
dar nu m-a durut
în frunte mi s-a deschis un izvor
curgeam din căutare afară
albinele treceau către stup era seară
asfințitul
înăbușea caii cu otavă și trifoi
între sprâncene palmele am strâns căuș
mă bea o paseră care cântă doar seara
nu am știut-o numi
nu am putut-o în ochi privi
și atunci
întâia oară m-am rușinat de cel care sunt
secătuit sau viu nu mai știu
am dat pe somn neliniștile toate
mi-am pus drept pernă – piatră să fi fost sau carte –
o biblie cu pene de tăciune
023.213
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 222
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “ieșirea din munteanu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/1763681/iesirea-din-munteanuComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
da, o poezie ce incită la reluarea lecturii, se oferă integră și în totalitate nudă cititorului
imagini de un colorit aparte, o voce autentică, ai ce spune și spui într-un mod care pe mine una mă face să las aici semnul meu de respect pentru această poezie
cu bine,