Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@vasile-munteanuVM
Vasile Munteanu
@vasile-munteanu
Poezie

moș crăciun & tramvaiul 5

(pocnind dorințe lângă boi)

1 min lectură·
Mediu
în bucurești luna decembrie anul de grație 2007
centrul îndesat a giorno de becuri clipocește în noapte
s-a luat lumina pe barbu văcărescu nu circulă nici tramvaiul
să poată moș crăciun face în buricul târgului pe niznaiul
mașinile stau bot în celălalt bot în’co’lo’na’te
printre ele trece agentul de circulație cu vestonul rupt în spate
lângă stadionul dinamo punându-și dorințe cu euro o vampă
strânge în brațe stâlpul de iluminat bleg de o lampă
opresc pe ștefan cel mare să mă bat cu un șofer ce mă înjură
nimerește portiera în loc să-mi de un cap în gură
fiindcă e frig rromâncele vinete de la piața galați
nu mai vând flori te îmbie la țuică fiartă și cârnați
biserica sfântu’ gheorghe a devenit biserica sfântu’ așteaptă
pisici negre se gudură de sutana mai sus cu o treaptă
nu ninge nu plouă e așa o scârbă de vreme
că îmi doresc cloaca asta urbană să fie stivă de lemne
peste care să-mi golesc înciudat rezervorul
să blochez pedala de accelerație apoi s-o aprind cu motorul
hai la poze cu maimuța nero... două la preț de una cu bradul...
ia mânca-ți-aș drapelul de coadă și gonește leopardul!
043.722
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
195
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “moș crăciun & tramvaiul 5.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/1757895/mos-craciun-tramvaiul-5

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@maria-prochipiucMPMaria Prochipiuc✓
Realități stridente, realități ce te agasează de cele mai multe ori, parcă aș dori mai puține artificii, chiar și atunci la zilele orașelor, la zilele berii, la zilele vinului, la zilele… și să fie câți mai mulți care în ziua de Crăciun să aibă ce pune pe masă!

Aș vrea să comentez fiecare vers, ar însemna să fac filozofie, o întreagă filozofie, e un poem ce trebuie să-l lași așa, doar să-l citești și să-l apreciezi, să-i apreciezi realitățile din el și modul de expunere. Felicitări
hai la poze cu maimuța nero... două la preț de una cu bradul...
ia mânca-ți-aș drapelul de coadă și gonește leopardul!

0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu✓

mulțumesc, Maria, pentru prezență și pentru cuvinte.

(mulțumesc și ție, Cristi, dar, de: nevăzut la offtopic trage...:) )
0
TLtudor lavric✓
inteleg ca esti un poet pur sange, consacrat. ar trebui sa-ti dai seama si tu ca, inainte de ultimul distih, cu maimuta nero, textul chiar se rupe. text care nu prea e poezie, dupa gustul meu e proza, dar eu sunt prozator asa ca...
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu✓
Tudor: \"poet pur sânge\"? poate...; recunosc, am și eu momentele mele de inconștiență, în care chiar mă cred astfel; cât despre \"consacrat\", nu știu ce înseamnă [prefer să spun asta, decât să deschid o dezbatere pe marginea \"cârjelor consacrării\", gen: modă, potență (cu diferitele ei aspecte) ș.a.]

uite, aflu, din ce în ce mai des, că unii \"numără poezie\"; eu scriu (măcar îmi place să cred) poezie; nefericirea poeziei este că, fiind mai scurtă decât proza, toată lumea vrea să o numere; unei proze nu-i numără nimeni, de exemplu, paragrafele; satisfacția mea poetică (atât cât e și așa cum e), dacă, fără a recurge la cârjele consacrării sus-menționate, stârnește când și când ecouri, înseamnă că ceva din mine a ajuns dincolo (iar acest dincolo este, intelectualicește vorbind, foarte divers, sub un anumit aspect și, sub alt aspect, foarte variat; știu ce vei cred, subliniez, nu înseamnă același lucru; deși, după vreo regulă similară distihului, poate; dar, cum verbul \"a distihui\" nici măcar nu există, nu ștui despre ce vorbim; a? despre regula înțelesului de sinte stătător? înseamnă că, te-ai cam înșelat, uite, m-am folosit și eu - culmea, corect - de o cârjă stilistică, iar rostul fragmentării tocmai ăsta e).

acuză: \"textul se rupe\"
apărare: rupă-se! [..e-mi-se; -ți-se; -ni-se]

dă-le dracului de tribunale! în viitorul DOOM Poetica, pe care îl va scrie însuși Academicrist, legile astea făcute \"cu căciula pe-o ureche\" nu vor face nici cât cotația la bursă a unui ISBN

în fine: \"text care nu e poezie..., dar eu sunt prozator\"; privindu-te între rândurile ochiului, îmi dau seama: ești bolnav! și te-aș opera; dar nu știu cum.

așa că...,
0