Poezie
seară pe lipscani
1 min lectură·
Mediu
un vânt codan de primăvară îmi răsfoia în mână cartea
nici nu puteam citi cu graba ideilor cerșindu-și partea
tăceam înspăimântat strivit sub buze atârnând a piatră
și auzeam în gură dinții cum limba nemurită latră
atunci eu te-am zărit cum treci fără de umbră în vitrină
și-n hanul teilor lipscaniul subit s-a-mbujorat a vină
trăgeau obloanele în grabă puneau zăvorul anticarii
în lemnul stâlpilor din cer se înstelau a trudă carii
astfel țin minte felinarul cu raze arse orb și trist
mi se făcuse parcă sete să mă îmbăt fiindcă exist
094534
0
de cand la gat, cu gest domnesc, iti incrustam colanul
:)