Poezie
câteva motive pentru care a scrie poezie înseamnă a tăia frunză la câini
1 min lectură·
Mediu
călătoresc în soarele amiezii
e-o vară fără nici un nor pe cer deci fără umbră
și toate totul se întâmplă
ca într-o secetă cu maci și mărăcini
poate m-aș fi întors din drum dar ce-ar fi zis
ai mei acasă: Vine rătăcitul!
mândria și credința și iubitul
nu pot să-nalțe clăi cu fân mai bun
și peste iarnă vitele mănâncă
rânești urină balegă-nghețate
și apă trebuie să cari și e departe
ți se lipește mâna de găleți și plângi pe drum
apoi... la coastă!
fagii cad și n-avem lemne
troznesc de ger copacii sau sunt semne
că fieru-n trunchi se va înfige greu
ciudate animale trag de lanțuri
buștenii care-și fac de cap pe drum
scapă din pană unul n-apuc să-l îndrum
îi scoate coastele unui tovarăș îl omoară
aș mai putea atâtea să vă spun
de ce e pentru oameni a trăi povară
dar mai sunt sărbători și primăveri la țară
când înflorește parcă omul bun
minunile ce le-am văzut înmugurind
eu nu am suportat să le pășesc uscate
de-aceea mi-am târât departe
mândria și credința și iubitul
044206
0
Să-mi iertaţi, vă rog, stângăcia cuvintelor.
Cu respect
Doru Emanuel, vrăjitorul