Poezie
ideocopulație
1 min lectură·
Mediu
creierul orb și-a acoperit pudic pântecul alb
îmi prinde încheietura pulsului ai zice că s-a îndrăgostit
de pendulă
toate semințele scurse prin tâmpla întunericului
le cuibărește în palmă și de uimire
palma și-o așază încet peste gură
ce nu se prinde pierde printre degete
043.824
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 44
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 7
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “ideocopulație.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/162692/ideocopulatieComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VMmulțumesc, Geta; așa am făcut :).
0
RRDar ce se prinde, prins ramane, cu alte cuvinte pana nu treci printr-o experienta tu insuti, nu-i intelegi sensul. Si pulsul indragostit de pendula ne lasa singuri cu pantecul alb al creierului, deschis intr-o repetabila incizie.
0
VMmai suntem încă și ce nu/ se cere și se vrea/ cum într-un orb pendul secunda/ e ora ce-ar pleca.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
0
Poemul insa e o bijuterie in alb negru.