Poezie

astromasonerie

1 min lectură·22 ianuarie 2006

Mediu

ziduri și ochi

zidochi

ochizid

privirea vede altceva-n privire

deschid spre împietrire pleoape

mai odihnindu-mi mâna

pe gândire

mai răcorindu-mi unghiile-n sânge

într-o închinăciune

ce sugrumă

strânge

în

[.]

din piele am croit singurătății straie

să nu mai umble-n lume

dracul gol

și negrul e mai negru dincolo de pol

la marginea planetei

sparte

[o]

trag raze între galaxii în cap-compas

și rufele la soare au rămas

colorate

[.]

ca un copil călare pe cometă

mânc

un știuc de vid

cu sufletul adânc

. o .

023.360

Despre aceasta lucrare

Autor: Vasile Munteanu
Tip: Poezie
Cuvinte: 87
Citire: 1 min
Versuri: 30
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “astromasonerie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/161843/astromasonerie

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

AM Andu Moldovan✓23 ian. 2006

Aici simbolistica incepe sa ma asemene, sau sa-mi semene. Stii... Ted, imi amintesti de multele vorbe pe care le-am impartit cu prietenii mei zidari, constructori sau cum sa le mai zic care azi impart intre ei alte zari... si mereu m-am gandit la \"rostuire\"... aproape ca un reflex conditionat, am asezat vorbele lor in aceeasi intrebare despre aceasta. Un poem pe care ma intreb (aiurea) daca o sa-l mai comenteze cineva. Autorul nu se pune :-)
Multumesc de citire,
Bobadil.

VM Vasile Munteanu✓23 ian. 2006

împărtășesc gândul oculților tăi prieteni și lumea asta cu tine :).
Mulțumesc de citire, asemenea.

Cu prețuire,