Poezie
el
1 min lectură·
Mediu
atât de mândru el pășea pe bulevard
că soarele se-mpiedica-n oblon
comercianții-l desenau pe semafoare
iar polițaii îi spuneau: pardon!
producătoarele i se-azvârleau sub roți
el dinții își scrâșnea călcând pe frână
scotea galant un suflet mărunțit
și îl punea milogilor în mână
da, na-vă-mă! v-aș mai ajunge azi!
dar mai avea din sine numai glasul
ca o stafie a trecut prin morți
ducând în lanț precum un câine pasul
023.969
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 70
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “el.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/160695/elComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
E bine sa mai ai un suflet pe care sa ai cui sa-l dai, sa ai timpul sa o faci, preocupat de propria dezintegrare cum te afli.Nu tu, vasile, ci asa in general, tu omule modern, mergand cu nonsalanta celui care nu mai are nimic de pierdut, mergand fara destinatie doar asa, ca sa simti ca traiesti, iubind in pauzele dintre doua vizionari ale filmului tragi-comico-stupid care e propria viata.Ce sa mai spun...mi-a placut poezia ta
0
bine ai venit în plina \"agonie\"... :); mulțumesc pentru reflecțiile asupra omului modern.
Cu drag,
Cu drag,
0
