Poezie
cimitirul dintre blocuri
1 min lectură·
Mediu
trec printre ziduri rupte-n gură
ca un picior de literă sunt șchiop
mă scrie cerul verde cu lătură
pe lângă drumuri mână de miop
prin geamurile cu perdea de cârpă
se-aud în case oameni înjurând
chiar luna e mai albă ca o hârcă
sulemenită-n piatra de mormânt
oftează pământul betonul tușește
pocnesc sub ger lăstare de morți
cățeaua-n călduri sămânță primeșete
rugina bocește în vechile porți
sunt singur? pe care a lumilor față
mă-ntreb și mă țin de stâlpii căzuți
pe buzele negre mijind dimineață
tu soață martiră din nou mă săruți
mă arde saliva și pielea mă strânge
de iarnă-mi sunt mici mănușile vieții
ah deger și scriu cerneală sau sânge
cu litera șchioapă hârtiile gheții
023.136
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “cimitirul dintre blocuri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/151727/cimitirul-dintre-blocuriComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VMun ochi de două ori vigilent :); în plus, de ce să te temi dacă ai dreptate :)? mulțumesc pentru lectură.
Cu respect,
Cu respect,
0
mă tem că se scrie gheață nu ghiață