avant-coureur

sa-l prajiti de viu pe mos craciun, as fi scris, asa, ca prea e murdara literatura in ultimul timp, si nu numai ea, si-i pacat de poezia ta, care parca prin sarcasm imi mai indulceste amaraciunea de a fi contemporana cu mizeria asta de noua ordine planetara veche de cand lumea... ma iarta, chiar imi plac versurile de mai sus, placere din aia amara, fata de realitatea contemporana..vezi rea -litatea e definita de prima silaba...

inițial, și eu am scris ca tine, însă, în cele din urmă, m-a învins sinceritatea: pe cine mint? pe cine mă mint? iart-mi neputința.

Ochii pliați pe suprafața realității nu pot să vadă sensurile ascunse în lucruri și nici formele îmbietoare ale poeziei, căci doar ochii interiori pot să privească în adâncul sinelui , în profunzimea versurilor și să dezvelească folia realității fade pentru a pătrunde în miezul ei.
“Aerul e o cerneală groasă” cu care scriem numele nostru regăsit aruncat pe buzele bârfitorilor.
Țesem din cuvinte un goblen , iar prin găuri s-ar putea să cadă inspirația.
“Bolnavii închipuiți” își petrec convalescența desfășurând în minte gânduri roase de logică, lăsând doar tulpina subțire a gândurilor morbide.
“Râsul unui om mai bun” cade prin hornul social direct în om , îmbolnăvindu-l cu veselie, cu gripa bunei-dispoziții.
Felicitări !

sau ești unul dintre renii lui moș crăciun sau ești și tu un om bun; mulțumesc de lectură și perspectivă.