Poezie
fiecare scriitor e un pește
1 min lectură·
Mediu
nu știu dacă vor urma alții dar primii bani câștigați din scris
ar trebui dăruiți unei curve cu mulți copii
fără să-i ceri nimic nici măcar să-ți zâmbească
e suficientă nedumerire pentru amândoi
liniștea din atingere cântă oricum mai bine decât vei reuși vreodată
dacă va trăi suficient își va aminti de tine ca de
singurul om bun care în viața ei nici măcar nu a existat
ai fost numai o dimineață în care a întâlnit un bărbat fără nume
nici tată nici iubit nu i-ai fost
doar visul căruia în urmă nici un altul nu a reușit să îi semene
numărul pe care dacă ar fi pariat ar fi câștigat
altfel de ce amintirea ta i se pare compresă peste ochii învinețiți
atât de puternic încât nici soarele nu se vede
solstițiile se măsoară în bani
mai puțin ca ieri
mai mult decât mâine
clienți din ce în ce mai respingători
de-am fi cu adevărat! cum ne chinuim să părem altora...
tăcerea ne-ar fi familie și mormânt
și banii toți banii câștigați din curvăsărie
i-am duce cu sinceritate acasă
022.990
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 180
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “fiecare scriitor e un pește.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/14047746/fiecare-scriitor-e-un-pesteComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
spuneți (convins): "ești primul și singurul dintre poeții de azi/ ce n-au un dumnezeu"; în general, deși nu am avut un astfel de model (dimpotrivă), am căutat să nu devin "un om fără nici un dumnezeu"; prin urmare, sunt surprins că ați rămas cu această impresie, că nu aș avea unul; recunosc, nu are aceeași "formă" cu D/dumnezeul majorității - probabil că "după chipul și asemănarea" mea, însă, dacă îl veți căuta în cuvintele mele, cel puțin în unele dintre ele, îl veți găsi cu siguranță; când nu, ar fi greșit să mă credeți în așa măsură de smintit, încât să gândesc despre mine că, dacă există, l-aș putea nega; negarea de sine e mult mai la îndemână și singura negare eficace; probabil așa a și încolțit ideea că acela care (mai ales) prin poezie nu devine "pescar de oameni", sfârșește prin a fi "peștele" propriilor cuvinte.
mulțumesc pentru lectură și semnul despre.
0

ți le-nțeleg și le iert
ești primul și singurul dintre poeții de azi
ce n-au un dumnezeu care recunoaște și strigă
"fiecare scriitor e un pește" și-i bine
mâine-s Floriile și-ncepe săptămâna patimilor
tâlharul din dreapta l-a recunoscut pe HRISTOS
CUVÂNTUL și garanție-a primit că fi-va în rai
până la urmă cuvintele-s simple trăiri ale clipei
și-atât
dar noi le sechestrăm le obligăm
să se prostituieze în înțelesuri
de noi sensuri să aibe
câți din cei ce sunt peștii cuvintelor
le aud scâncetul lor de durere...
cu plecăciune, Ioan.