Poezie
echilibristica distanțelor
1 min lectură·
Mediu
pe drumuri pe sticle
rostogoliri transparente
invoc amețeala
nu suport
întunericul verde să râdă spre mine
luna-n cer ca oul în bulz
aurora electrică a bucureștiului
agresându-mi în
depărtările
cu mâna stângă m-am ținut de mâna dreaptă
jurasem sufletului să nu mai depun mărturie
împotriva-i
dar cine să înțeleagă? voința
ajunge la buze întotdeauna
mai târziu cu un verb
o bătaie de inimă e întotdeauna în plus
nu ezita intră nimeni nu-i să deschidă
înainte de soroc mugurii
desenând pe tulpinele arborilor scări
cu treptele prăbușite
ah! cât s-au îndepărtat
terasele sub care trei prieteni au băgat
sub masă tinerețea capitală
023.009
0
RR